Cine sunt, în esență, ambasadorii/geominerii?

Răspunsul cel mai scurt și relevant la această întrebare este: Ambasadorii sunt exploratorii moderni ai lumii de azi.
Ei sunt acele persoane libere, care sunt înarmate continuu cu o dorință interioară ce îi împinge să exploreze lumea. Indiferent dacă vorbim de turistul care călătorește mii de kilometri pentru a-și urma visul, sau de cel care explorează lumea micro a plantelor sau insectelor din proximitatea locuintei, exploratorul modern se distinge radical față de omul obișnuit, captiv în lumea materială.
Pentru a oferi însa un răspuns mai amplu la această întrebare aparent simplă, dar complexă în realitate, va trebui să pășim pe urmele strămoșilor acestor exploratori moderni. Trebuie să înțelegem cine sunt ei, ce stramoși genetici au acești exploratori, și cât de mare este rolul lor în istorie.

De la primele migrații umane preistorice și până la explorările spațiale ale secolului XXI, călătoriile exploratorilor au modelat cursul istoriei. Această călătorie începe în cele mai vechi timpuri, când primii exploratori au traversat poduri de gheață și mări necunoscute, extinzând așezările umane pe glob.

În jurul anului 5000 î.Hr., navigatorii austronezieni au început să exploreze și să colonizeze insulele din Pacificul de Sud, folosind cunoștințe avansate de navigație prin stele. Aceste migrații timpurii au avut un impact major asupra distribuției populațiilor umane și a diversității culturale.

In secolul IV î.Hr., exploratorul grec Piteas a călătorit din colonia Massilia (astăzi Marseille, Franța) până în Marea Nordului și posibil până la cercul polar arctic, extinzând cunoștințele geografice ale lumii greco-romane. Aceste explorări timpurii au pus bazele înțelegerii europene despre lumea dincolo de Marea Mediterană.

La nașterea Domnului Nostru Isus Hristos, magii, considerați astrologii acelor vremuri, au fost  primii exploratori care, ghidați de steaua de la Rasarit, au ajuns la locul nașterii Sale.

De o importanță istorică fundamentală sunt, de asemenea, apostolii Domnului Nostru Isus. În acele timpuri grele, cu ajutorul divin, ei au reușit să răspândească Evanghelia pe un teritoriu vast incepand cu Orientul Mijlociu si terminand în părțile Europei și Africii.

În domeniul științei și biologiei, călătoria lui Marco Polo la sfârșitul secolului XIII, de la Veneția la curtea lui Kublai Khan în China, a fost deasemenea importantă. Relatarea călătoriilor sale a introdus în Europa cunoștințe despre geografie, biologie și tehnologii asiatice, stimulând curiozitatea și inovația științifică.

În epoca marilor descoperiri, între secolele XV și XVII, exploratori precum Vasco da Gama (care a navigat în jurul Capului Bunei Speranțe până în India în 1498) și Cristofor Columb (care a ajuns în America în 1492) au revoluționat comerțul, deschizând noi rute comerciale și facilitând schimbul de bunuri între continente. Aceste descoperiri au contribuit la prima globalizare, având un impact profund asupra economiilor lumii.

În secolul XIX, Charles Darwin, cu călătoria sa pe HMS Beagle (1831-1836), a avut un impact monumental asupra biologiei și științei, prin dezvoltarea teoriei evoluției. Observațiile sale despre specii au schimbat înțelegerea diversității biologice și a proceselor naturale.

În epoca modernă, explorările au depășit granițele Pământului, deschizând era explorării spațiale. Astronauții precum Yuri Gagarin, primul om care a ajuns în spațiu în anul 1961, au extins orizonturile cunoașterii umane, oferind noi perspective asupra locului umanității în univers.

Ambasadorii bmy.guide sunt descendenții direcți ai acestor mari exploratori care au remodelat lumea prin descoperirile lor. Misiunea lor ultimă și cea mai importantă este să construiască cea mai extinsă și relevantă bază de date a tuturor elementelor și fenomenelor care fac parte din mediul înconjurător.

Această moștenire a curiozității și dorinței de a explora lumea în toată forma și expresia ei rămâne mult mai importantă astăzi, cand ecosistemul natural sufera schimbari grave iar societatea incepe sa realizeze trei lucruri fundamentale:

1. Cât de puține informații cunoaștem despre planeta noastră;

2. Cât de mari sunt problemele cu care se confruntă ecosistemul natural;

3. Cât de importantă și necesară este pentru noi acum si pentru generatiile viitoare, existența unei baze de date digitale ample, dedicate in totalitate mediului înconjurător.