Adio elitei educate. Dezetatizarea educatiei
Comentariu ocazionat de reactia la o parte din articolul lui Adrian Gorun, Dezastrul in care baltim, Cotidianul, 28 august. Versiunea scurta, publicata ca Telegrama separata, a depasit la 1 septembrie 1k 5 septembrie 1.1k vizualizari (vezi jos).
Din nou, ingustimea unei priviri provinciale duce la balacarirea neindreptatita a romanilor.
Criza educatiei nu are loc doar in Romania, ci peste tot in lumea occidentala, si dureaza de decenii. Multi ani in urma, ma pregateam sa incep doctoratul pe un tarim indepartat. Aveam sentimentul ca ma pregatesc sa intru 'in lumea celor care au dreptul sa cuvinte', parafrazind cu drag titlul cartii din copilarie a lui Emil Garleanu. In citeva luni, am inteles inflatia de diplome doctorale, ca sa ma exprim pedant, dezolarea care se numeste 'educatie superioara', ca sa o spun pe sleau. Ca si inflatia care produce bani fara valoare, inflatia de diplome produce minti fara valoare. Astazi, fenomenul a crescut in imbecilizarea 'woke', produs primar al educatiei universitare, cuplata cu reprimarea dizidentilor: cel mai recent exemplu de mare vizibilitate fiind Jordan Peterson. Pentru a se putea exprima liber, acesta a renuntat la cariera universitara in 2021 - iar acum, e fortat prin ordin judecatoresc sa urmeze un curs de 'sensibilizare' (reeducare) pentru a putea sa isi pastreze acreditarea de practica, adica piinea din care traieste (domeniul lui, psihologia clinica).
La origine, educatia reprezenta o aspiratie la fel de necesara mintii dupa cum exercitiul fizic este necesar corpului. Astazi, aceasta aspiratie a devenit goana dupa 'omologare', acumulare de capital simbolic de convertit apoi in capital politic si sunator monetar, prilej de aere narcisiste fata de cei care nu au 'decit'... bun simt.
In 1776, societatea americana a fost luata pe val ('gone viral', cum s-ar spune azi) de un pamflet care, curind, se putea gasi in casa mai fiecarui colonist: 'Common Sense', 'Bunul simt', publicat anonim de Thomas Paine (in romaneste, **). Bunul simt trebuie repus in drepturi.
'Ciobanul fara scoala, dar educat de familie si comunitate' trebuie reabilitat dar nu din virful buzelor, ci clar si raspicat. Bun simt este ceea ce au dovedit romanii rezistind in masa la nebunia covid si deriva tiranica la care s-au dedat statul si elitele 'educate' (nevaccinati 58%, Johns Hopkins, FWIW; si nu o pot spune mai bine decit acest elogiu extraordinar adus nevaccinabililor de gen. Christian Blanchon). Bunul simt, am spune azi in parlanta stiintifica, este capacitatea de a ajunge la solutii corecte in pofida lipsei tuturor datelor necesare. Acesta este un mister al mintii omenesti si reprezinta problema centrala a stiintelor cognitive ('judeca sub incertitudine', cum ajung de la A la C fara a trece prin B; Herbert A. Simon, Kahneman & Tversky).
Bunul simt nu se preda la scoala. El nu se 'educa' ci se cultiva. De fiecare data, ca e vorba de schema electrica a casei sau de marile probleme ale 'complexitatii' (atentie!, Andrei Marga), cind un om gindeste o problema, cauta solutii si, prin gindire, strabate negura incertitudinii, el dovedeste calitatea inascuta si ineradicabila a bunului simt, si contribuie la intarirea lui. Devenita curenta, ca spalatul pe dinti, aceasta practica este o auto-disciplina si o forma de auto-edificare. Antrenarea bunului simt este o tehnica a sufletului aflat in starea de ordine, de intregire, a sufletului sanatos.
Bunul simt tine de igiena sufleteasca.
Dupa cum, vechea bolesnita a 'formelor fara fond' maioresciene, veche de cind e Romania moderna si mai actuala azi ca oricind, este tocmai lipsa de bun simt, caruia i se substituie adoptarea mimetica de 'solutii' la probleme pe care nici macar nu le stii ca sint probleme, necum sa le intelegi.
Dar bunul simt nu se matureaza decit daca oamenii sint lasati in pace sa il exerseze, cind ei se bucura de libertate politica.
Educatia de stat, compulsiva, regimentata, masificata, uniformizata, repetitiva, centralizata, sufoca libertatea si mentine mintea oamenilor intr-un stadiu infantil. Dovada? 'Romania educata'.
'Romania educata' a lui Iohannis a fost un dezastru nu doar in lumina rezultatelor (nici o universitate romaneasca in topul mondial 1000), ci un proiect avortat inainte de a se naste: iar, in lumina celor de fata, o diversiune. A vorbi de 'Romania educata' fara a intelege ca aceasta e parte a problemei 'esecului statului' denota rea credinta.
Scoala este un produs al statului: prin acreditari, titularizari, licentieri si programe obligatorii, prin finantare. Ideologia, propaganda, si reflexul mental etatist sint produsele ei. In acestea consta 'educatia' azi. Dezideratul Iluminist al autonomiei profesorilor fata de stat a esuat (Kant, Ce este iluminismul; in romaneste; pentru o buna punere in context romanesc curent a acestei vechi probleme, OradeaPress). La negura incertitudinii funciare a cunoasterii (tot Kant), se adauga negura intinsa peste minti de educatia de stat.
Educatia trebuie deetatizata. Romanii trebuie sa ia in considerare educatia autofinanta de comunitati (primarii, biserici) si 'educatia acasa' ('home schooling'), cu o diversitate perfect libera de programe de studii, avind ca singur criteriu stiinta competitiva cea mai buna a celor care le compun: nu 'comisii' centralizate 'la minister', care nu sint minate decit de imitatie si de forta gindirii de grup (groupthink), de complexe de superioritate narcisiste, de autoritarism prin reflex statal. Ar fi o utilizare mult mai bune a banilor pe care romanii ii arunca fortat in gaura neagra a educatiei compulsive de stat.
Am cunoscut odata o romanca care, preocupata fiind de copila sa ajunsa la virsta gradinitei, a ajuns ea, independent, la ideea scolirii acesteia acasa. Solutia a adus-o bunul ei simt, pus la treaba de problema care o muncea, adica grija ei arzinda fata de soarta copilei. Pina in ziua de azi acesta a ramas caz singular in experienta mea...
Solutia nu e noua pe alte meleaguri sau in alte timpuri: dar de fiecare data cind redescoperim independent aceleasi solutii la probleme universale si vechi, asistam la o victorie a darului care e bunul simt. Faimoasa 'reinventare a rotii' sau 'pusul cozii la pruna' trebuie curatate de proasta reputatie, probabil creata tot de minti intunecate de elitism etatist, de complexe de superioritate de al carui ridicol nu sint nici macar constiente.
Sa renuntam la narcisismul 'studiilor', a 'diplomei', a 'titlului' si 'functiilor', la gregarismul 'elitist' la care credem ca acestea ne indreptatesc. Exista o singura sursa de autoritate reala, gindirea libera a omului cu suflet intreg: 'autoritatea a o mie nu valoarează cît umila raționare a unuia singur' (Galileo).
Sa reinvatam sa gindim, sa 'cultivam', taraneste (salutare!, Claudiu Tarziu/AUR), ciobaneste, sa ne revendicam cei sapte ani uitati de acasa.
(*) Wikipedia, editat.
(**) Publicistul, editura ALL, nu o mai listeaza pe situl sau.
(***) De la stinga la dreapta: Ginditorul de la Hamangia (The History of Romania in One Object, RCI USA); Ginditorul lui Rodin (Flickr); Ginditorul robot (Eset NOD 32 logo, RobotWall Blogspot)
Versiunea scurta, Cotidianul, Telegram ^
Din nou, ingustimea unei priviri provinciale duce la balacarirea romanilor.
Criza educatiei nu are loc doar in Romania, ci peste tot in lumea occidentala, si dureaza de decenii. Astazi, fenomenul a crescut in imbecilitatea 'woke', produs primar al educatiei universitare, si in reprimarea dizidentilor: exemplu de vizibilitate recent, Jordan Peterson.
In 1776, societatea americana a fost luata pe val de un pamflet care, curind, se putea gasi in casa mai fiecarui colonist: 'Common Sense', 'Bunul simt', publicat anonim de Thomas Paine. Bunul simt trebuie repus in drepturi. 'Ciobanul fara scoala, dar educat de familie si comunitate' trebuie reabilitat dar nu din virful buzelor, ci clar si raspicat. Bunul simt nu se preda la scoala. El nu se 'educa' ci se cultiva. De fiecare data cind un om gindeste o problema, cauta solutii si, prin gindire, strabate negura incertitudinii, el dovedeste calitatea inascuta si ineradicabila a bunului simt, si contribuie la intarirea lui.
Scoala este un produs al statului: prin acreditari, titularizari, licentieri si programe obligatorii, prin finantare. Ideologia, propaganda, si reflexul mental etatist sint produsele ei. Dezideratul Iluminist al autonomiei profesorilor fata de stat a esuat. La negura incertitudinii funciare a cunoasterii, se adauga negura intinsa peste minti de educatia de stat.
Educatia trebuie deetatizata. Romanii trebuie sa considere educatia autofinanta de comunitati (primarii, biserici) si 'educatia acasa' ('home schooling'): ar fi o utilizare mult mai bune a banilor pe care ei ii arunca fortat in gaura neagra a educatiei de stat.
Sa renuntam la narcisismul 'diplomei'. Sa reinvatam sa gindim, sa 'cultivam' taraneste, ciobaneste, sa ne revendicam cei sapte ani uitati de acasa.
