Mos Craciun marcheaza arealul romanilor

2023.12.20. Completat 2023.12.22.

Mosul Craciun precede, probabil cu foarte mult, crestinismul, Mithra, Saturnalia. In toate limbile vest-europene, cu exceptia celor nordice (Yule) sarbatoarea de la solstitiul de iarna are nume derivat din nasterea lui Iisus(natalis).

Dintre celelalte popoare europeene la care Craciunul e numit altceva si inrudit cu numele romanesc sint slavii (korochun, krakun) si ungurii (karacsony). Derivarea pentru aceste limbi din 'latina' (calationem, creationem) este bazata pe etimologii fortate, retrogresive (adica nu bazate pe deductie, ci pornind de la lucruri date, anume nasterea lui Iisus; vezi si Vinereanu). Pe de alta parte, derivarea cuvintului romanesc si a ceea ce el desemneaza (referentul) din cel slav sau unguresc este contrafactuala: prin ce ar fi capabile de asa ceva populatii cu areal restrins, pondere numerica mica si in plus migratoare, adica nedispunind de prerogativele pe care le da sedentarismul in a asigura prevalenta cultural-sociala? Factuala si cel mai probabil corecta este exact derivarea inversa. Atit slavii cit si ungurii au traversat spatiul de etnogeneza romaneasca intinzindu-se in est pina la Marea Azov (Baltasiu + Aldea) la momente tardive ale acesteia (secolul 6, respectiv 9) nereusind sa se sedentarizeze decit la periferia lui unde au asimilat protoromanii prin statalizare (slavii la nord, est si sud, ungurii din Panonia) sau, ulterior, prin cucerire in interiorul lui (ungurii din Ardeal).

La aceeasi concluzie ajungem printr-un rationament privind colindele. Continutul colidelor este prepoderent crestin (vezi Hrusca) si, prin aceasta, ele se deosebesc de alte obiceiuri de miez de iarna (uraturi, sorcova, capra, ursul, calusul) care probabil apartin unui strat anterior. Derivarea cuvintului din slava (koliada, koleda) este din nou contrafactuala, avind in vedere convertirea slavilor si slavonizarea ortodoxiei mult ulterioara (sec. 9-12) celor mai conservatoare estimari ale crestinarii romanilor (sec. 3-4, dupa oficializarea lui Constantin). Cel putin continutul colindelor (lucru care probabil se aplica si formei artistice) atesta transmisia lor dinspre protoromani catre slavi. La unguri, colindele nu au prins nici ca forma nici in continut, posibil datorita controlului papal asupra versiunii lor de crestinism.

Acestea fiind zise, ce desemneaza atunci cuvintul 'craciun'?

Cum propuneam la Ziua Mortilor, cele mai frumoase interpretari sint cele care leaga procesele simbolice in mod nearbitrar de lucruri practice. Iar cea mai frumoasa interpretare a craciunului in acest sens vine de la Gabriel Gheorghe.

Scorbutul este o afectiune mortala cauzata de carenta vitaminei C. De pilda, James Cook a avut succes ca navigator pentru ca, printre altele, a introdus cultivarea unui fel de macris (cress; creson, macris de balta) pe navele sale. De aceeasi problema se vor fi izbit si populatiile sedentare la sud de limita ghetii, odata cu venirea iernii: lipsa de verdeturi antiscorbutice. Pe linga numeroase alte utilizari fitoterapeutice, o sursa de vitamina C este viscul, simbol al Craciunului. El este un lichen parazit crescind asemeni unei tufe ramuroase pe trunchiul unor arbori, de pe care se recolteaza prin taiere.

Cine este 'mos craciun'? Este mosul cu cracile, un batrin care merge la padure si aduce craci cu visc in toi de iarna (sarcina plauzibila in diviziunea muncii pentru barbati in virsta). Obiceiul poate asadar sa fi originat din nevoie practica, in vremea sau ulterior ultimei glaciatiuni, sub limita calotei glaciare si a permafrostului, in refugii temperate, intr-o Europa acoperita in cea mai mare parte de paduri (Burdukeiwicz).

Primul 'mos craciun' poate sa fi aratat ca in ilustratia insotitoare.

Esentialitatea viscului pentru supravietuire in timpurile ancestrale o arata identificarea lui drept 'creanga de aur' (James George Frazer, Mihail Sadoveanu).

In filme, sarutul de Craciun se face sub visc. Procreatia, viata incep cu acest sarut. Nimic mai nimerit decit ca el sa aiba loc sub planta arhetipala a supravietuirii in vremuri indepartate, cind mai tot timpul era iarna.

Cititorilor telegramelor Outis, Craciun fericit!

Completare

Coexistenta la slavi a vechiului nume Korochun cu cel de Roždestvó derivat din 'nativitatea lui Christos' (ru, bg; pentru autotraducere in Firefox, TWP) este rezultatul convertirii si formalizarii slavonice din sec. 9-12 (nasterea lui Christos pe 25 decembrie a fost oficializata de biserica in secolul IV). Este ca si coexistenta in romaneste a lui 'craciun' cu 'nasterea domnului'. Doar ca, temenul 'craciun' este atit de puternic inradacinat in traditia romaneasca incit el este numele universal al sarbatorii, a doua expresie fiind mai mult o perifraza explicativa legindu-l de crestinism decit un nume propriu (la unguri cred ca e la fel, ceea ce vine sa arate cit de romani sint ei de fapt...). In ceea ce priveste slavii, raportul de tarie intre cei doi semnificanti a depins probabil de multi factori locali. Dar, dintre cei generali, decisive trebuie sa fi fost 1. substantialitatea conlocuirii cu romanii si 2. intensitatea politica a slavonizarii.

Rusii ofera un exemplu. La ei, vechiul 'korochun' a fost aproape complet dislocuit de 'rozdestvo', ceea ce era un lucru predictibil pe baza factorului 1. Din arealul prespus de formare al slavilor (nordul Marii Negre, Florin Curta, cca. min 60 si urm.), cei care vor deveni rusi s-au miscat spre nord si spre est, deci gradul de influenta rezultata prin traversarea spatiului etnogenetic romanesc (vezi explicatie suplimentara) a fost minima.
La ceilalti slavi (sud, vest), avem de-a face cu situatii intermediare (intre cazul romanilor+ungurilor respectiv rusilor), in care ne gindim in primul rind la factorul 2, intensitatea slavonizarii. Aceasta a inceput in Macedonia de nord si ceea ce e azi Bulgaria, apoi in Moravia (misiune oficiala de catehizare a celor doi frati). Fiecare caz trebuie gindit in termeni istorici proprii, dar cele de mai sus cred ca surprind corect principiul general dupa care s-au intimplat lucrurile.

Fotocredit: 'Old man harvesting mistletoe', litografie.

Desteapta-te romane!
Educatie politica. Om cu om. Dati mai departe.
Telegrame https://t.me/unaltnimeni
Discutii https://t.me/miza2024
Microblog https://teletype.in/@unaltnimeni
RSS https://teletype.in/rss/unaltnimeni
Serviciu public.