June 24

Iia politica

Matisse, La blouse roumaine (*)

2024.06.24

Telegrama https://t.me/unaltnimeni/261

Cum am publicat recent o telegrama despre acapararea vietii de catre stat ('Supernova statului') si cum azi e 'zia iiei', reiau oportun un comentariu de anul trecut la pastila lui Lucian Postu, 'Înafara și înăuntrul' (7Iasi/Cotidianul) si elaborari ulterioare.

Intre timp, am aflat ca Iohannis a promulgat si 'ziua bujorului romanesc' (2022) si 'ziua costumului traditional' (2015).

Suspect? You bet, vezi mai departe.

Scria Postu:

"Ziua iei. Multe femei în ie, pe stradă sau la serviciu... pe vremea cînd ia era cămeşa de duminică... am bănuiala că... multă lume purta ia nu doar pe dinafară. Iertaţi naivitatea, da’ cred că o purta şi pe dinăuntru."

Iia politica

Ceea ce introduce falsitate este statul.

Spicuit din Cotidianul, cu prilejul promulgarii ‘legii iiei’ (2022):

„Potrivit legii, cu prilejul „Zilei Iei” pot fi organizate activități culturale, sociale și artistice și pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea și protejarea iei.
Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate.”

De notat, prezumtia din primul paragraf: adica iia nu se sarbatoreste decat cu voia statului? Politicienii isi aroga puterea sa legifereze ce se poate, cum si cand se poate face (ceea ce contravine libertatii, intotdeauna negativa nu pozitiva, ca aici, ca in ‘drepturile’ care iti pot fi ‘date’ sau luate dupa voie; cauta 'Isaiah Berlin' aici).

Apoi, din para doi: ceea ce inainte (de lege) era un imbold autentic, sincer, motivat doar de iubire, acum devine o tranzactie, un act propagandistic platit. La fel cum Soros a puiat o ‘societate civila’ la comanda, sintetica, la fel, legea iiei va crea mult fals patriotic, in care nu vei mai putea face diferenta intre simtamint si calcul oportunist. Vezi o femeie in iie, nu mai stii, romanca mandra sau platita de primarul-de-partid.

Statul nu confisca si corupe doar munca si etica muncii (prin impozite si regulile de declarare). El confisca si corupe simboluri vii, transformandu-le in semne moarte.

Milan Kundera, ‘Usuratatea de nesuportat a fiintei’ (**), o femeie ceha fugita in Elvetia, la un restaurant cu flori de plastic si muzica de ascensor:

„Frumustea nu poate exista decat cand e persecutata” (citat din memorie)…

*

Politici ca acestea vor face sa nu mai avem alti Eminescu.

Interventia statului in cultura face ca standardul sa fie cel al interventionistului - nu cel intrinsec creatiei. Criteriile exogene actului de creatie: considerente de 'autoritate' receptoare, de 'gust' receptor, de 'aprobare', de cistiguri, 'premii', s.a.m.d. sint distructive. Interventia statului in actul cultural creaza mediocritate si schimba scara de valori in moduri instrumentale si manipulative.

Actul cultural confera valoare simbolica care nu poate fi autentica daca statul se substituie dinamicii firesti a simbolurilor culturale. Treaba statului nu este sa 'vinda' o cultura romana nevalidata decit de judecata strimba a autoritatilor. Cultura o vind publicistii, editorurile, traducatorii - daca ei socotesc ca are valoare si ca merita efortul, investitia, riscul. Aceea este o cultura vie, nu o alta creatie plastifiata a statului (adaptat de aici).

*

Ordinile spontane sint ordini necoercitive. Cu puterea coercitiva, insa, nu argumentezi si ea nu sta sa fie convinsa. Evolutia sociala este inghetata in forme prestabilite si/sau nou omologate ranforsate prin violenta normativa, constringerea denatureaza traditia, care devine doar un nume pentru arbitrariul politic (adaptat de aici).

*

Va fi putut greutatea statului roman sa inlocuiasca iubirea si admiratia unui Matisse atunci cind, prin alegere libera creatoare, a pictat faimoasa sa serie 'La blouse roumaine'? Nu.


(*) Coperta, Matisse, 'La blouse romaine', Centre Pompidou.

(**) Am favorizat multi ani traducerea titlului lui Kundera ca 'Lumina de nesuportat a fiintei', mizind pe polisemantismul lui 'light' in engleza ('usor' dar si 'lumina'). Apoi, lumina e si imponderabila, diafana, conotatii care sint induse de cuvint in cititor. Acesta este motivul pentru care, fara sa ma fi gindit prea mult, asa apare in comentariul original din 2023 la ziare. Nu mi-a placut niciodata varianta romaneasca 'usuratate' care e cam fortata si, in plus, are alte conotatii (comportament, moralitate). Dar, verificind acum termenul original in ceha, 'lehkost' (a, b), limba in care a fost scrisa cartea, se pare ca acea polisemie fericita din engleza nu exista, asa ca redarea prin 'lumina' nu este sustinuta. Prin urmare, adopt termenul incetatenit in romaneste ( wiki, pdf, film).


Outis

Libertatea romanilor.
Om cu om. De jos in sus.
Telegrame (https://t.me/unaltnimeni)
Articole (https://teletype.in/@unaltnimeni)
RSS (https://teletype.in/rss/unaltnimeni)
Serviciu public.

https://t/me/unaltnimeni