'Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, tara mea'... o colonie?! Statul din Romania
Azi, cind toata lumea se lanseaza in urari si oratorie, ne vom opri asupra intrebarii 'este Romania o colonie'?...
Raspunsul este da, dar nu asa cum vehiculeaza inflamatorii de sentimente. Dintre multele ilustrari disponibile, am ales citeva din zona fata de care nutresc simpatie: George Simion, 1, 2; alti AUR-isti 1, 2, 3; Cornel Nistorescu 1, 2.
Rezumat Telegram
1. 'Colonizarea' incepe cu modelul insusi al statului copiat din occident
2. 'Colonizarea' este integrarea euro-atlantica
3. 'Colonizarea' este rezultatul dependentei (adictiei) statului roman la bani 'gratis' UE si a conditionalitatilor atasate
4. 'Colonizarea' prin reeducare politico-ideologica. Romania a fost infrinta in al doilea razboi mondial iar apoi, dupa decembrie 1989, a pierdut si razboiul rece. Romanii trec prin acelasi proces de 'reeducare' prin care au trecut si inca trec germanii
5. Schimbarea naturii pradalniciei (extractiei) de la furt propriu-zis la furt legalizat, inceputa sub Iohannis/Kovesi/DNA. Oamenii statului, acum extrag de la romanii obisnuiti cu certificat de buna purtare, cu un sentiment de indreptatire si superioritate morala, dind romanilor lectii de buna purtare culese de pe la 'workshopuri' si 'paneluri' de 'formare'.
La care se adauga:
6. 'Colonizarea' culturala. Elitele occidentcultiste si progenitura lor, 'noi tefelim, noi nu gindim' sau 'vrem o tara ca afara' - untold, droguri, si alte picanterii
7. 'Colonizarea' culturala. Sinele corporatist si 'era pinguinului'
8. 'Colonizarea' culturala. Strada: „Vă rog să ieșiți pe stradă în București și să vedeți că toate firmele sunt în altă limbă decât cea română. Nu se poate așa ceva!" (Ion Aurel Pop).
Argument
I. Elitele etatiste sint cvasi-alogene
Romania este o colonie a statului prin elite politice (politicieni, tehnocrati, 'experti'), simbolice (intelectuali si media dependenta), economice (companii si corporatii care fac afaceri in cirdasie cu statul). Romania este o colonie etatist-elitista. Cum orice roman o stie, 'esti la stat' sau nu este diferentierea social fundamentala.
Am scris in trecut (vezi in nota 1) ca elitele se desolidareaza de originile lor, devin neloiale poporului din care se trag, reneaga etosul popular, identitatea mergind, in exemplarele cele mai lipsite de caracter, pina la a-si bate joc de ea.
Toate motivele tin de bun-simt, de simtul comun (vezi aici si aici). Puterea nu are alta apartenenta de clasa logica decit ea insasi (puterea e sociopatica): ajung la putere cei mai lipsiti de scrupule, omul care ajunge la putere e inca mai rau decit cel care a fost inainte si nu exista solidaritate imaginabila intre cel din jug si cel care sta pe jug! (oximoron, contradictie in termeni). Restul e visare de cai verzi pe pereti, auto-deceptie, naivitate sau consimtire la pacaleala. In virtutea puterii asupra altora, elitele etatiste devin cvasi-alogene.
Notiunea necesara este ca elitele functioneaza asemeni unor puteri coloniale.
Romani insisi cind devin parte din elita intretinuta de stat se de-romanizeaza. Ei ramin 'romani doar cu numele' sau, cu expresia parintelui Mihai-Andrei Aldea, ei inceteaza a fi romani raminind doar 'romanofoni' (aici, aici). Eu ii numesc neoromani, de-romani, negenromani (cum spui 'negentropie' la ceea ce merge contra legii a doua a termodinamicii de crestere a entropiei) - sau, simplu si contemporan-neaos, ciolaci (telegrame, vezi si vezi). Ei merg contra curgerii de identitate care da spiritul acestui loc din paleolitic incoace, indreptindu-se spre amorful nediferentiat al speciei.
Asemeni lui Gulliver doborit la pamint si legat de liliputi, Romania este prabusita si impiedicata de miriadele de ciolaci care ucid in fasa facultatile creative si antreprenoriale ale romanilor. Intelectuali care denigreaza romanimea, functionari care in tacere sug seva poporului, experti care copiaza si imita ceea ce vad in 'occident', oameni de partid si familiile extinse de clienti ale tuturor acestora: totul prin stat, prin furt, dar mai nou si mai ales, prin legi si regulatii care leaga, taie in carne sau sufoca tot ce-i viu si misca.
Eminescu probabil ca a avut dreptate la timpul sau, dar chiar si la el, accentul era gresit plasat. Problema 'paturii superpuse' nu consta atit in alogenia elitei cit in etatismul ei. Faptul ca ea avea acces la un stat cu putere de imprejumuire, intarcare, de inchidere (a se citi ca in 'inchisoare') a vietii romanilor obisnuiti. Eminescu a recunoscut elitismul dar el nu a recunoscut problemele etatismului care, la vremea respectiva, erau bine cunoscuta pe alte meridiane geografice si/sau intelectuale decit cele din care el si-a inspirat conceptiile politice ('teoria statului organic'; vezi, in contrast, '(Contra)solutii vechi de 300 de ani', 'Copacul libertatii'). A plati tribut lui Eminescu inseamna a-i duce mai departe spiritul, nu in a repeta monotonic fiecare cuvint al sau…
Traim astazi din nou vremuri aspre cind atentia oamenilor e indreptata impotriva 'alogenilor'. Problema nu e cu ei, problema e cu ce poate sa faca statul la care ei au acces (sau nu, caz in care e vorba doar de tapi ispasitori). Alexandru Florian de la Institutul Wiesel e doar un zombie bolsevic cu complexe Oedipiene (tata Radu) ratacit in secolul XXI si reciclat in anti-antisemit profesionist. Am ride de mascaradele lui daca el nu ar fi imputernicit de guvern si legitimat de nume sunatoare sa faca ceea ce face. In asta rezida responsabilitatea, nu in personaj, nu in vreo cabala. Asemeni tuturor 'ordonantelor' emise de executiv, spre deosebire de legile emise de parlament, singura intrunire reprezentativa a romanilor cu drept de legiferare, adica de a statua constringerea romanilor, institutul si actele sale sint neavenite si nimeni nu ar trebui sa il ia in seama. Romanii nu traiesc sub ordine ci sub legi! Acesta este un aspect care trebuie remediat pentru a impedica 'alogenia': 'alogen' e guvernul insusi (in stare de rebeliune, de insurectie impotriva poporului) prin faptul ca opereaza in violarea principiului separarii puterilor in stat.
Nu a facut nimeni, din cite stiu, o numaratoare dupa etnie a sutelor de 'reprezentanti' centrali, a miilor de 'reprezentanti' locali, a zecilor de mii de functionari la toate nivelele dar as paria ca in majoritatea lor covirsitoare acestia sint romani pe atit de 'neaosi' pe cit se poate.
Dar o simpla survolare a paginii de garda la anchetatorii.ro este revelatoare la modul definitiv. Caz dupa caz de invirteli ale unor alesi neaosi romani, familiile, clanurile si asociatii lor folosindu-se de pirghiile, pentru parazitarea romanilor. Este vorba de colonizarea interna a romanilor prin intermediul statului. Acestia sint 'colonistii', endogeni pur singe, si doar dezetatizarea aduce deparazitarea.
S-a facut mare tapaj pe tema sesiunii secrete mixte propusa de Vexler. Dar cei care si-au dat acordul, au fost parlamentarii insisi (birourile permanente reunite ale celor doua camere). Sint ei 'colonisti' sau doar ciolaci? In loc de a vehicula mesaje inflamatoare despre 'colonizare', cei preocupati mai bine ar pune mina pe tastatura si ar trimite emailuri de protest reprezentantilor vizati (adrese de cules de la CDEP, Senat).
Mincatul insectelor se zice ca e promovotat de WEF si oamenii de la Davos: dar, iata, camera deputatilor tocmai a votat in favoarea introducerii lor in meniul romanilor!
Apoi: 'colonizarea' tarilor UE de catre Bruxelles votata de cetatenii proprii ai tarilor respective trimisi cu mandat de reprezentare in parlamentul european: "Cristian Terheș a postat o reacție, în care a scris că majoritatea europarlamentarilor au votat pentru suprimarea suveranității statelor membre UE și transformarea acesteia într-o federație" (Facebook, StiripeSurse, Cotidianul, OrtodoxInfo).
S.a.m.d. Toate aceste acte samavolnice sint purtate de neoromani 'reprezentanti' nominali ai poporului, impotriva acestuia.
A vorbi despre 'colonie' inseamna a ignora colonistul din viloanta de peste drum (Ion Stefan 'Grinda'), a-l considera pe Boc mai breaz doar pentru ca e 'ardelean de-al nostru' [desi nu e, zice acelasi Nistorescu), a te socoti 'frate' cu ciolacul. Intr-un cuvint, a te purta asemeni lui Biederman care e cu incendiatorii in dormitor si refuza sa recunoasca faptul pina cind casa ii e cuprinsa de flacari (Max Frisch, Biederman si incendiatoriil wiki, pdf, radio). Ciolacii ne-au ars casa statului pina la temelie dar unii dintre noi tot ii vad ca 'frati'.
Teza 'colonizarii' nu este un fenomen strict romanesc (SUA, Brandon Smith tradus in romaneste, Opozitia/RGN; Michael Savage). Dupa cum nici intelegerea faptului ca e vorba de o colonizare interna prin stat nu este apanajul exclusiv al autorului dvs. (SUA, Maher, Kunstler; Ia noi, Ion Papuc, Grigorie Lăcrița). Dupa cum exista si conceptualizari puternice ale subiectului David Rothkopf 'superclasa', Igor Safarovici, 'natiunea mica').
II. Statul din Romania: colonialismul intern prin stat si sinergiile sale
Ceea ce da specificul cazului romanesc al 'colonizarii' la momentul de fata sint urmatoarele:
1. Colonizarea incepe cu modelul insusi al statului copiat din occident, si asta era valabil si pe vremea lui Eminescu in stadiul lui incipient (Frederick II) dar mai ales acum, in stadiul matur (statul bunastarii Bismark + corporatism + keynesianism). Constringerile care rezulta din functionarea sa (bunastare/asistenta conduce la prabusire demografica si imigrare de masa. Pentru explicatii istorice si teoretice aleacestui punct, de vazut documentul 'Trei falxuri 2024. II. Doctrina. Dezetatizare ⊕ nationism'; pentru corporatii, documentul 'Dl. Piperea merge la Bruxelles. Capitalismul corporatist sub lupa'.
2. Colonizarea prin integrare euroatlantica. Tratatele UE dau acces la libera circulatie a bunurilor, oamenilor, si capitalului. Integrarea conduce prin forta aplicarii lor la dreptul de rezidenta, proprietate, cetatenie al strainilor. Aceasta face, de exemplu, ca intre primele zece companii din tara nici una nu e cu capital majoritar romanesc, dar fara a fi multinationale (Petrisor Peiu).
De asemenea, 'parteneriatul strategic' cu SUA vine cu un pret de platit in termeni de pierdere a suveranitatii: banci operationale in Romania care se supun regulatiile derivate din Patriot Act pentru a obtine certificare in vederea relatiilor cu corespondenti americani si pentru a avea acces la fonduri americane (vezi lista la o simpla cautare); intrarea in Romania a DHS ('department of homeland security'), siguranta americana (vezi analiza); si probabil multe altele. Henry Kissinger spunea, intr-un citat faimos: "Poate fi primejdios sa fii dusmanul Americii; dar a fi prietenul Americii poate fi letal".
3. Dependenta (adictia) statului roman la bani 'gratis' UE. Orice tinar la virsta cautarii autonomiei stie ca nu exista independenta fata de parinti cita vreme iei bani de la ei! Orice om de bun-simt stie ca 'cine plateste orchestra, comanda muzica'! (vezi aici, 'extractia de fonduri de la Uniunea Europeana'). Banii UE sint partea de 'morcov' din binomul 'morcov-bita' folosit pentru 'colonizare'. Aceste fonduri vin intotdeauna cu conditionalitati politice si cu prioritati ideologice ('digitalizare', 'inverzire', etc.; vezi de pilda conditionalitatile atasate banilor din PNRR care ajung sa atinga pina si statutul proprietatii private). Pentru modul de functionare inversa (latura 'bita' in binomul 'morcov-bita'), a se lua aminte la cazul Ungariei, careia i-au fost blocate aceste fonduri drept penalizare pentru pozitii care displac. Gradul de dependenta al functionarii statului roman la nivel de baza (plata salariilor, plata pensiilor) de bani europeni nu a fost, dupa stiinta mea estimat. Banuiala mea e ca acest grade este mare (vezi ca referinta viata asistata in care e mentinut statul ucrainian prin bani americani respectiv europeni).
4. Colonizarea prin reeducare. Romania a fost infrinta in al doilea razboi mondial iar apoi, dupa decembrie 1989, a pierdut si razboiul rece. Dupa caderea comunismului, poporul roman a intrat la reeducare, asemanator reeducarii germanilor dupa razboi (discutat aici; din epoca, aici si aici). Dupa o scurta reconectare cu istoria si cultura interbelica de dreapta, cu memoria rezistentei anticomuniste, din 2005, acestea au redevenit non-grata. A fost declarat pe o baza epistemologica precara holocaustul romanesc impotriva evreilor (vezi discutia aici, reluat aici, sectiunea 'Nationism', 'cercetarea arheologica si istorica'; vezi si aici), in vreme ce holocaustul rosu aplicat romanilor insisi a fost maturat sub pres, rezistenta anti-comunista a fost iar demonizata, au fost scoase succesiv legi de restringere a libertatii de constiinta asupra subiectului, etc. Agenda politic incarcata a dus la inconsistente logice marcante: de pilda, considerarea ca valida juridic a deciziei 'tribunalelor populare' in privinta lui Antonescu, dar nu si a deciziilor privind proprietatile imobiliare evreiesti cedate statului, azi material de recuperare. In Germania, reeducarea a fost subiect tabu pina in anii 1980 (asa-numita Historikerstreit), ducind la o stare in care "germanii zilei de azi nu se remarca prin manifestari patriotice. Inca de cind cancelara vorbitoare de rusa Angela Merkel a azvirlit cu dezgust steagul tarii de pe o scena, lumea a stiut ca germanii au o problema cu mindria patriotica. Calatorind azi prin Germania, mai curind gasesti expus un steag ucrainian sau homosexual decit unul german" ('#stolzmonat, luna mindriei patriotice ia cu asalt Twitter', The Gateway Pundit). Asadar, statutul de pierzator are consecinte, pe termen lung, si romanii sint doar pe la mijlocul drumului… Multe din acestea (legile 'urii') s-au facut cu gir parlamentar multicrom si toate au trecut prin stat.
5. Schimbarea naturii pradalniciei (extractiei) de la furt propriu-zis la furt legalizat, inceputa sub Iohannis/Kovesi/DNA. Asta nu vine gratis: oamenii statului, acum extrag de la romanii obisnuiti cu certificat de buna purtare, ba mai mult, cu un sentiment de indreptatire ('entitlement') si superioritate morala ('righteousness'). Ei se simt astfel consolidati in a da lectii de buna purtare romanilor, culese de pe la 'workshopuri' si 'paneluri' de 'formare'. Cum scriam, "Gastile private 'de partid' care in Romania ciugulesc la marginea statului imbogatindu-se reprezinta un atavism pe care vom ajunge sa il regretam. Cind politicienii doar fura, oamenii sint lasati in pace. Cind ei devin oameni de aparat, cind hotul vrea sa iti dicteze cum sa traiesti, atunci e de rau. Aceasta transfomare am vazut-o sub Iohannis si DNA." (telegrama, punctul 6).
Colonizarea interna prin stat este sinergistica cu colonizarea culturala difuza:
6. Colonizarea culturala. Elitele occidentcultiste si progenitura lor, 'noi tefelim, noi nu gindim' sau 'vrem o tara ca afara' - untold, droguri, si alte picanterii (vezi 'Adio elitei educate. Detoxifierea culturii'): o incursiune la Carturesti (2023.11.15), de accentuat, un business privat, e edificatoare - citeva carti de istoria Romaniei, rafturi intregi, pe categorii, de ideologie de 'senzitare' la diferenta. Nimeni nu i-a silit la asta…
7. 'Colonizarea' corporatista. Un aspect neglijat al alterarilor culturale care au survenit in Romania este influenta culturii corporatiste. Aici, sint de considerat trei aspecte. Primul, este formarea profesionala in domeniul 'resurse umane' care vine la pachet cu o filozofie antropologica de tipul 'cog in the wheel' ('rotita din angrenaj'). Personalul este instruit sa interactioneze, oamenii intre ei si cu clientii, in moduri prin care instrumentalitatea este infasata intr-o folie de civlitate plastifiata. 'Relatiile umane' afecteaza recrutarea si, prin formarea formatorilor, diseminarea unei culturi care promoveaza falsul, inautenticitatea persoanei (ceea ce Stephen Colbert a numit 'truthiness', 'adeveritatea'), pina la punctul la care indivizii ajung sa interactioneaze dupa acelasi calapod si in viata privata.
Al doilea, il reprezinta corporatiile (probabil in primul rind cele internationale) care, in virtutea nevoilor de finantare sau in mod indepedent, se supun criteriilor ESG si DEI. ESG sta pentru 'Environment, Social, Governance', mediu-social-guvernare, si este un scor folosit pentru evaluarea corporatiilor. DEI este un index, 'Diversity, Equity and Inclusion', diversitate, egalitate, incluziune, in care intra componente pentru LGBTQ+, anti-rasism, etc. si care la rindul lui intra in componenta 'S', 'justitia sociala', a scorului. Creditori masivi precum Blackrock sau grupul Carlyle folosesc scorurile ESG in luarea deciziilor de creditare. Prin aceste lanturi de dependenta, cultura 'progresista' este pompata prin canale invizibile comentatorului de rind si necunoscute acestuia (pasaj extras din 'Dl. Piperea merge la Bruxelles. Capitalismul corporatist sub lupa'; de la scrierea acelui material, avertizarea a inceput sa apara in spatiul comentatorilor romani; dare de seama, ZeroHedge). [ed. ult. 2023.12.14 In 2023, corporatiile din UE sint obligate legal sa raporteze asupra ESG; aplicat despre aceste scoruri in context romanesc, vezi si aici; explicatii suplimentare, extrase adnotate in telegrama dubla din canalul de discutii, 1, 2].
Toate acestea se adauga trasaturilor inerente culturii organizationale din toate timpurile si de peste tot: birocratismul, habitusul subordonarii ierahice, consensualismul, gindirea de grup, imitatia, normarea comportamentala: trasaturi care sint curpinse impropriu sub eticheta de 'teamp player' ('jucator de echipa') si care, de fapt, nu desemneaza decit obedienta conformista si mediocritatea. Corporatiile cultiva disciplina, nu creativitatea, inventivitatea, originalitatea si de aceea dinamica lor dominanta este scleroza accelerata.
Daca distinctia 'la stat sau nu' este prima care diferentiaza azi romanii, a doua este 'corporatist sau nu'. Produsul 'colonizarii' corporatiste este sineitatea in-corporata, definitorie pentru ceea ce un hatru de-al nostru a numit 'era pinguinilor' (State Vasile, aici, reluat si aici).
8. Colonizarea culturala. Strada: „Vă rog să ieșiți pe stradă în București și să vedeți că toate firmele sunt în altă limbă decât cea română. Nu se poate așa ceva!" (Ion Aurel Pop). Sint romanii acestia de rind coloana a cincea de la Davos?!
La Izvoru Muresului asta-vara, Eugen Popescu a inramat discutia prin intrebarea repetat reluata 'mai este statul roman un instrument al natiunii romane' (vezi prezentarea si discutia mea ampla).
In lumina celor de mai sus, intrebarea apare cel putin rituoasa. Statul este intodeauna al ciolacilor si nu al poporului, al dezromanizatilor si nu al romanilor. Pentru cine vrea sa creada altminteri, 'am un pod de vindut la Braila' (pastisa dupa zicala americana). Statul oriunde nu este niciodata 'al natiunii', 'al poporului'. Statul este un obiect cu propria lui logica, in care etnia intra accesoriu, facultativ si instrumental (adica propagandistic, retoric, manipulativ). In cazul nostru, este impropriu a vorbi sau a astepta un 'stat romanesc' sau 'al romanilor': el este, pur si simplu, statul din Romania. Faptul ca el pare 'colonial' se datoreste asemanarii, de fapt inrudirii, cu orice alt stat european in care sentimentul national este suprimat in vederea federalizarii.
Exista doua feluri de coloni neoromani, de ciolaci. Ciolacii rotativi si ciolacii rezidenti permanenti.
Ciolacii rotativi sint tot ce poate produce mai bun democratia pe liste de partid. Ei sint cei mai versatili, cei mai lipsiti de principii, cei mai fara scrupule, cei mai nesimtitori, cei mai oportunisti. Ei sint 'cei rai care ajung mereu in frunte' (Hayek). Ei exprima principiul de selectie pentru putere, care atrage in special personaje lipsite de caracter. Ei sint superlativul machiavelismului.
Colonii rotativi circula pe la virfurile puterii, guvern, parlament, secretariate de stat, regiuni, acolo unde deverul e mare dar temporar si riscant. Nu stii ce aduce ciclul electoral urmator, nu stii ce uneltesc colegii de partid si cind vei fi sacrificat. Asa ca, motivatia e maxima pentru profit maxim in interval de timp minim. Deviza colonilor rotativi este prezentismul, 'aici si acum'.
Ciolacii rezidenti sint tot ce produce mai bun serviciul public zis 'profesionalizat'. Ei sint cei mai obedienti, cei mai mladiosi, cei mai sicofanti (adica pupincuristi), cei mai conformisti. Ei exprima principiul de selectie pentru semidoctul fudul, plin de sine, autoritarist (Zimbardo, Milgram). Ei sint superlativul mediocritatii.
Colonii rezidenti sint 'statul permanent', populatia culcusita in pliurile fara de numar ale 'aparatului' care, sub munca lor harnica, se pliaza necontenit mai departe, in topologii birocratice din ce in ce in mai fantastice: biroul pentru ciini maro, departamentul de stat pentru buticul de la colt, s.a.m.d.
Ei se multumesc cu putin, ca e salariu umflat, ca e ciupeala, cita vreme e deasupra celor multi, cita vreme e 'ca afara', cita vreme e pe masura mindriei lor nemasurate, sustinuta prin diplome de mediocritate - nu prin orice lucru pe care un om normal l-ar considera realizare de viata. Ei sint sinecuristii vietasi, navigind in apele calme din adincime, protejati de zvircolirile surde care agita suprafata puterii.
Emblema colonilor rezidenti este 'buturuga mica'. Statul zis 'adinc', statul 'profund' ('deep state'), e domeniul lor, strain pina si rechinilor rotativi.
Acestia sint 'colonistii' nostri.
Toate cele sapte trasaturi enumerate mai sus asteapta sa fie adresate analitic de catre cei realmente preocupati de subiect, analiza fiind singurul lucru care poate inlocui strigaturile: 'colonie', zic unii, 'tradare!' clameaza altii... Acestea denota, dupa caz, lene de gindire, constiinta vinovata (deresponsabilizare), lasitate. E mai comod, mai sigur si… mai culpabil. Sau, redirectionarea diversionista a atentiei ('mis-direction'), prin identificarea gresita a inamicului respectiv, mai rau, inventarea unui inamic fictiv si fara referent concret in locul celui real, escamotat.
Pericolul cel mare si, asadar, curajul cel mare, nu rezida in a striga: ci in a fi intelept ca vulpea si viclean ca sarpele, in exercitiul calm si impecabil al ratiunii care nu lasa alt recurs represiunii decit sa isi dea pe fata invaliditatea si sa se manifeste ca ceea ce e de fapt, forta bruta.
Strigaturile sint diversionare pentru ca ele distrag atentia de la faptele simple, accesibile oricui doar in lumina bunului-simt (vezi si vezi):
- ca partidele politice sint asocieri private de indivizi in competitia pentru putere;
- ca 'puterea' inseamna a. ciolanul statului si b. impilarea romanilor obisnuiti;
- ca partidele politice s-au instapinit mafiotic pe teritoriul patriei decupata in fiefuri de partid;
- ca nici macar partide precum AUR, care si-au dat cuvintul pentru libertatea romanilor, nu da indicii ca ar intentiona sa schimbe aceasta stare de fapt (vezi mai jos).
Aservirea romanilor se face prin mijloacele simple, la vedere, dar pe care nimeni nu le adreseaza. Pe linga abuzul guvernului in a legisla discutat mai sus, doua instrumente care dau seama in mod covirsitor de ea sint institutia prefecturii si forma de reprezentare bazata pe listele de partid. Prefectul este instrumentul statului peste alesii locali. Listele de partid sint instrumentul partidului peste membrii si alegatorii lor. In felul acesta, responsabilitatea ('accountability') nu survine acolo unde ea se poate exercita cel mai eficient, adica la nivel local, iar raspunderea alesilor nu este catre cetateni si alegatori, ci catre structurile centralizate de partid. Cit despre AUR, iata ce marturiseste senatorul Adrian Costea: "[in] 2020, AUR a dat Ialomiței trei parlamentari și a luat jumătate din mandatele cuvenite circumscripției ... noi, cei trei... că am strigat și am frizat ridicolul, am tăcut și am ales pasivismul sau am căutat să ne consolidăm poziția ... am fost incapabili de a da o direcție măcar segmentului electoral idealist, disperat, deprivat și/sau nemulțumit care a ales AUR în urmă cu trei ani" (original, comentariul meu in grupul de discutii).
Spre deosebire de obiectul 'strigaturilor', vag, general si greu identificabil, cele de mai sus sint adresabile ('actionable') de catre cetateni si asocierile lor. Sint lucruri care pot fi schimbate, cu conditia ca oamenii sa stie ce vor sa ceara si sa sa tina rapunzatoare formatiunile pe care le suporta daca nu se ocupa de lucrurile simple dar cu efect profund.
Scriam: "Statul inca este in sarcina popoarelor si, cu conditia ca acestea sa isi reclame vocal si activ libertatea, el poate fi dat inapoi, restrins si limitat. Avansul tiraniei nu este implacabil, fortele in joc nu sint in afara puterii de intelegere si control a oamenilor". WEF, Wiesel, Bielderberg, OMS, ONU, UE sint reale, si oamenii lor stau de vorba si comploteaza pentru eradicarea libertatii. Dar totul trebuie sa treaca prin statul roman si legile romane. Daca aici ii oprim, isi bat gura de pomana.
Romania este 'colonia' statului si acest lucru romanii pot si trebuie sa il schimbe.
Teza 'Colonia Romania' ca simptom al dezputernicirii
De ce sint faptele simple omise? De ce este bunul-simt contrariat de expectatii frauduloase? Cind elitele etatiste se raporteaza la popor din unghiul unui realism politic pradator, de ce unii romani ii asteapta la portita sentimentului?
Un singur cuvint explica asta: dependenta, dezputernicirea in privinta propriei vieti. Cind esti prizonier, nu prea esti tentat sa te contrazici cu cel care te tine captiv. Cind esti dependent, astepti totul de la stapin. Si, cu cit esti mai dependent, cu atit esti mai dispus sa crezi toate falsurile pe care acesta ti le livreaza. Statul modern, de la Frederick al II-lea si Bismarck, prin Keynes si fascismul 'celei de-a treia cai' (Tony Blair, anii 1990, ca model pentru sistemul cu 'fata umana' care sa gireze tranzitia post-comunista a Europei) exact asta face, creaza dependente multiple, pe toate dimensiunile vietii: 'asistenta', 'bunastarea', 'asigurarea' asta fac (vezi documentul 'doctrina'). Aceasta dependenta este mereu re-impachetata ca 'programe politice' si vinduta mereu si mereu ca altceva care nu schimba nimic (vezi analiza mea a Programului AUR; vezi si telegrama).
'Colonia Romania' este sistemul cronic al dependentei fata de stat a romanilor mentinuta prin elite. Dependenta cronica este adeseori insotita de sentimentul neputintei, de victimizare, de fatalism si paranoidism. Toti avem nevoie de salvare, intr-o forma sau alta, intr-o masura mai mare sau mai mica. Dar, pina acolo, se intinde o plaja pe care putem face lucruri si pe care putem sa ne ajutam singuri. In libertate, plaja e intinsa pina hat! spre orizont si exercitarea de sine ne da sentimentul de sens al vietii. In situatia de colonizare interna prin stat si elite, aceasta plaja este foarte ingusta. Cei mai dezputerniciti resimt curind nevoie salvarii. Cei mai lipsiti de scrupule o ofera. Ce, cine va intrerupe acest ciclu vicios? Ce poate largi plaja de manevra libera, aducatoare de satisfactie si implinire?
Pentru mine, aceasta este contracultura poporanismului libertar (vezi), exponentii si modelele lui de succes (vezi si vezi), auto-educatia politica in spiritul iubirii pentru libertatea poporului. Pentru mine, in aceasta consta 'desteptarea romanilor'.
Si atunci, poate vom constata ca "misterele si umbrele sint mai putin inspaimintatoare daca ne regasim moralul ... ca, in spatele perdelei de fum, vrajitorul din Oz nu e decit un sarman circar." [Ed. ult. Am elaborat mai departe pe aceasta tema in comentariul din canalul de discutii Telegram, 'Nevroza dezputernicirii'; vezi nota 2].
Note
Nota 1. Desolidarizarea elitelor de popor ^
* "Cu referire specifica la ecuatia stat mare - nationalism, voi adauga doar urmatoarele observatii [...]
1. Etatismul incurajeaza dependenta si nevolnicia, sentimentul de neputinta, mentalitatea de asistat. Multe interventii (mai ales ale politicienilor propriu-zisi, curenti sau fosti) exhiba auto-victimizare si plins de mila proprie si, din pacate, astea dau impresia generala. [analiza aplicata pe exemplu] Daca statul ar face toate aceste lucruri, el nu ar 'ajuta' acele comunitati ci le va sufoca. Statul roman aproape ca a ucis natiunea romana, la inceput acasa, din anii 1930 pina in in 1989, si apoi prin fuga de acasa a 6 milioane de romani in ultimii 33 ani. Oare nimeni nu vede lectia aceasta? Nu e nimeni care sa traga concluzia corecta, anume ca statul mare reprezinta un pericol existential? Ce demon ii face pe unii sa creada ca ei vor putea mai bine, ca mai mult din lucrul rau va aduce, in sfirsit, mai binele ?!...
2. Resortul la etatism este incurajat prin cultivarea fricii de […]. Denationalizarea nu se intimpla decit: [daca a,…, b, …, c…]
'Dezetatizarea natiunii si libertatea romanilor. Lectii de la Izvoru Muresului, I. Nationalistii de stat mare la Izvoru Muresului', Teletype.
* Pentru o selectie de tipuri de de-romani (ciolaci intelectuali), vezi 'Adio elitei educate. Detoxifierea culturii', Teletype.
* "In fine, un al cincelea exemplu tine de etnie: alogenia versus endogenie.
Orice elita, prin simplul fapt al detinerii puterii asupra altora, se 'alogenizeaza'. Unul dintre efectele fundamentale ale puterii este desolidarizarea de ceilalti. Cum poti sa te simti solidar cu cel deasupra caruia tronezi?! Asa se explica de ce elitele intelectuale romanesti se comporta (si s-au comportat istoric) atit de rau cu poporul, mai abitir decit strainii! Asa se explica xenofilia lor (iubirea de straini) in dauna propriului popor. Acest lucru poate fi observat si in alte culturi si pe alte meridiane.
Ai nostri tineri la Paris invata
La gat cravatei cum se leaga nodul
S-apoi ni vin de fericesc norodul
Cu chipul lor istet de oaie creata.
Inlocuiti 'Paris' cu orice alt meleag exotic de azi, si veti avea ocazia sa faceti aceiasi observatie asupra unor 'elite aspirante' de cele mai variate extractii. In toate cazurile, tinerii invata sa isi dea aere de occidentali si sa strimbe din nas la, daca nu chiar sa deteste, natiile din care proveneau. La CEU a lui Soros, studentii traiau ca niste boiernasi. Ei se deprindeau cu un nivel de viata imposibil pe cai normale in tarile lor, fiind gata apoi sa scurtcircuiteze etica pentru a si-l asigura acasă. CEU era o puielnita de viitori frustrați și uritori de popor, gata sa taie toate colturile principiale pentru a continua sa traiasca asa acolo unde nu se poate. [pasaj extras din 'Adio elitei educate. Detoxifierea culturii, capitolul 'Prostologul deconstructor']
'Trei falxuri 2024. I. Contracultura. Poporanismul libertar', Teletype.
* "Orice elita se desolidarizeaza de popor. Aceasta este in natura insasi a puterii: nu poate fi solidaritate intre controlor si controlat, doar instrumentalitate. Aceasta desolidarizare este echivalentul unei alogenizari de facto. In acest sens, lasind demagogia la o parte, statul de la noi nu este 'roman', nu este 'al romanilor' ci este statul din Romania (Telegram discutii). Adica acel mecanism, sistem, asamblaj populat de, cu distinctia inspirata a parintelui Mihai-Andrei Aldea, 'romanofoni' care stau in circa romanilor, parazintindu-i si dispretuindu-i. Voi reveni mai la vale la problema desolidarizare=alogenizare a elitelor de stat (punctul 8, 'Desfiintarea aparatului de stat si a serviciului public').
Scopul dezetatizarii este simplu si la nivelul bunului simt: rasturnarea raportului de control, impartirea puterii la popor - aceasta este libertatea".
'Trei falxuri 2024. II. Doctrina. Dezetatizare ⊕ nationism', 'B. Dezetatizarea romanilor', sectiunea 'Dezmembrarea statului din Romania'
"Prin [educatia etatizata, care duce la deresponsabilizarea parintilor fata de copii, diminuarea rostului familiilor in instilarea valorilor], transmisia culturii este separata de romanii insisi, de familii si comunitati. Romanitatea a supravietuit din neolitic - dar e posibil sa nu supravietuiasca acestei etatizari a transmisiei culturale. Aspectul pe care il discut aici tine de existenta romanilor ca popor si cultura, nu doar de bani si putere. Controlul statului asupra educatiei repezinta o amenintare existentiala la adresa natiunii. Dezetatizarea educatiei este o priortiate de prim ordin (vezi 'Adio elitei educate. Dezetatizarea educatiei', Teletype; vezi 'Supraeul de stat si cresterea copiilor', Teletype). Idealul iluminist de eliberarii a gindirii si educatiei fata de stat este la fel de necesar si la fel de nerealizat azi ca si atunci (Kant, 'Ce este iluminismul'; Wikipedia; Wikisource; in romaneste, Paralela 45, indisponibil; poate unul din onor profesori ai statului va osteni cu traducerile paginilor wiki in limba romana, care lipsesc...)."
'Trei falxuri 2024. II. Doctrina. Dezetatizare ⊕ nationism', 'B. Dezetatizarea romanilor', sectiunea 'Dezmembrarea statului din Romania', punctul '3-4. Dezetatizarea educatiei si a sistemului de asigurari'
"Intrebarea in jurul careia s-a insalilat scoala de vara de la Izvoru Muresului anul acesta a fost 'mai este statul roman al natiunii romane'?
As formula contra-intrebarea cind a fost cazul sa fie asa? Sub Ceausescu? Sub Carol II? Sub Carol I sau Ferdinand? Atunci, Eminescu vorbea in dodii?
Probabil ca singura data cind acesta a fost cazul s-a intimplat scurt timp sub Cuza - cind oamenii de stat 'romani' l-au indepartat de la putere ca sa aduca un rege strain (lucrurile sint amestecate; Cuza a fost un poporanist, el a eliberat si impropietarit taranii, dar azi e sarbatorit pentru ca a pus statul roman 'pe sine'; Cuza a introdus de fapt in Romania statul prusian care trebuie demantelat acum; scoala e buna dar nu cu anasina si nu de la stat).
Romanii au supravietuit cu succes in istorie si fara stat mare. Cind au ajuns sa il aiba, l-au piedut fara un foc de arma sub Carol II. Poporul unei tari cu stat mare traieste intr-o stare de colonizare interna. Ungurii sint un exemplu bun. Insasi folosirea numelui 'ungur' este improprie: populatia care si-a lasat limba, numele si tara a disparut demult aproape complet. Analizele genetice arata ca populatia din Ungaria nu este diferita de cea a tarilor vecine. Nici urma de gene de 'unguri'. Acest semnificant golit de continut supravietuieste ca o fantoma parazitind populatii colonizate intern de purtatorii lui.
Mitologia statului a covirsit atit de mult disciplina istorica incit astfel de lucuri nu se mai vad. Tot ce a ajuns sa conteze este dusmanul poporului, statul, si urmele lasate de el: cronici false, o cultura de imitatie si de limba imprumutata, castele si nume pompoase.
Poporul roman fara stat mare are o cultura a lui proprie care era inca vie in secolul XX. Oamenii statului au vazut in asta primitivism in loc sa cada pe spate de uimire. Poporul roman a conservat o limba, un sistem legal (jus valachicum), traditii si obiceiuri din neolitic. Nici asta nu au fost pe placul oamenilor statului. Sistemul electiv al romanilor in loc sa fie vazut drept o forma a libertatii si demnitatii a fost socotit barbar: lor, le trebuia eternitatea machivalliana a puterii. Pina si in ziua de azi, dupa ce absolutismul nationalist a facut ravagii, transformind aculturarea si deznationalizarea in politica de stat, romani inca traiesc din Epir pina in Carpatii Padurosi si de la Tisa pina la Bug.
Nici un istoric, insa, nu se intreaba asupra acestei rezilieiente fara stat. In schimb, din Romania insasi, in doar 33 de ani, statul din Romania a reusit sa alunge 7 milioane de romani. Nici o putere de ocupatie nu ar fi reusit asa ceva. Dar starea de colonizare interna sub care statul din Romania ii tine pe romani a reusit performanta...
Natiunea romana va avea un stat de partea ei doar cind acesta va fi un stat mic."
'Trei falxuri 2024. II. Doctrina. Dezetatizare ⊕ nationism', 'C. Nationismul', sectiunea 'Din nou despre statul din Romania'
* [1] "… o cale, modelele si exemplele.
O alta e intelegerea unui lucru de bun simt: oamenii cu putere se schimba, ei devin mai rai decit atunci cind nu o aveau. Asocierea antiromanilor cu statul le confera acea putere. Iar unul din efectele ei, este desolidarizarea de romanii fara putere.
Caracterul unui om nu se exprima mai bine decit in felul cum se poarta fata de cei aflati in puterea lor. Acesti omneni sint niste caractere abjecte. Motivul este antiseletia valorica operata de putere: tind sa graviteze catre puterea de stat exact astfel de tipuri umane (sociopati; vezi 'Sociopatia de stat').
[2] "Semnificatia desolidarizarii este urmatoarea:
1. Elitele devin cvasi-alogene in raport cu propriul popor. De aceea ele iau aspectul si se confunda uneori cu puteri de ocupatie sau coloniale.
2. Desolidarizarea atinge profunzimi ale eului care vizeaza deteminatiile sociale naturale ale indivizilor, "cele mai delicate coarde ale apartenentei: iubirea de parinti, grija de familie, loialitatea pentru prieteni, placerea socialitatii in urbea natala; descoperirea lumii in copilarie care incepe in casa, in batatura, in tinut, in tara; nostalgiile - parfumul teilor din fata scolii sub care am furat primul sarut, putinica de varza a bunicii toamna, mirosul aerului cind sta sa dea prima zapada; fiorul care te cuprinde cind inveti cuvintul romanesc care captureaza exact ceea ce simti... " ('Dezetatizarea natiunii si libertatea romanilor. Lectii de la Izvoru Muresului', sectiunea I, 'Nationalistii de stat mare', Teletype). Atit negarea/smulgerea cit si instrumentalizarea/manipularea lor sint de sorginte sociopatica.
3. Solidaritea conteaza mai ales in vremuri de restriste, la greu, la pericol. In rest, oamenii isi vad de vietile lor. Elitele alogenizate (adica instrainate de propriul popor) flutura steagul cind nu e nevoie si tradeaza cind e nevoie. Ca azi. Starea lor fundamentala este cea de dezradacinare si asta nu se vede mai bine decit cind survine vreo amenintare reala."
Telegram, canalul de discutii, conversatie cu Nicu Iani.
* [1] "[Statul] nici 'alogen' nu e… Orice elita, adica oameni cu putere politica, materiala, simbolica (de obicei legate intre ele, de-aia politicienii vineaza 'doctorate') se rupe de popor, se instraineaza de el, se 'desolidarizeaza' cum am scris —- adica, se alogenizeaza, devine de facto 'straini'. Renuntati la prejudecati, si veti vedea ca asa stau lucrurile: 'bogatul nu stie de-ale saracului, satulul nu stie de-ale flamindului', s.a.m.d."
[2] … 'statul' e oricine participa si/sau profita de pe urma puterii de a constringe pe ceilalti: cei 1.5 milioane de angajati, familiile care depind de ei, relatiile clientelare in care sint viriti, etc.
Nu vreau sa ofensez/alienez pe angajatul de stat care ajunge pe-aici: dar astept un dram de constiinta de sine, asupra lucrului in care participa, din care traieste. Imi amintesc de oameni cunoscuti intimplator, foarte faini, dar a caror viata trecea jumatate prin stat: aveau o mica afacere privata, dar si o slujba la stat. Acestia nu sint 'alogeni', sint de-ai nostri si, intr-o masura pe care nu o stiu, sintem (sau am fost) noi insine...
[3] - Deci, statul ar fi elita. Deci, altceva decât patria patrioților:
Tudor Vladimirescu "Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor!”
- Absolut... Vladimirescu tradus in termeni de teorie politica contemporana: statul nu e productiv, el traieste parazitar din munca, productivitatea altora. Astea sint impozitele, astea sint salariile 'aparatului' de stat, ale functionarimii, ale contractantilor cu statul, etc...
Si un alt citat relevant, pe care cred ca l-am folosit undeva (cred aici):
«Simion Barnutiu, din discursul de la Blaj, 16 mai 1848: "Tineti cu poporul toti, ca sa nu rataciti, pentru ca poporul nu se abate de la natura, nici nu-l trag strainii asa de usor in partea lor, cum ii trag pe unii din celelalte clase, cari urla impreuna cu lupii si sfisie pe popor impreuna cu acestia".
Acesta este spiritul pe care l-am mostenit: in povestea Harap-Alb, fetele imparatului il indeamna pe Spin "Daca este ca a lasat Dumnezeu sa fim mari peste altii, ar trebui sa avem mila de dinsii". La care Spinul, in spiritul toxicitatii de azi, obiecteaza: "intre oameni cea mai mare parte sunt dobitoace, care trebuiesc tinuti din frau, daca ti-i voia sa faci treaba cu dinsii (Wikisource). Prostologii [elita, statul] sint niste inspiniti.»
[4] Deci, esential aveti dreptate: statul nu e nici 'roman', nici 'romanesc', nici 'al romanilor'. Este statul din Romania (vezi 'doctrina', aici si aici). Parintele Aldea a facut o distinctie importanta: romani versus romanofoni. Statul din Romania este al acestor vorbitori de romana care nu mai simt pentru tara si poporul din care au provenit.
[5] Iar un alt lucru esential, sau care spune acelasi lucru folosind alte concepte: statul si societatea (tara, poporul) sint intr-un raport fundamental de opozitie. Asta e propozitia centrala experientei politice moderne (telegrama).
[6] "…elite neaose romanesti se desolidarizeaza de popor cind ajung la putere. Vedeti comentariile mele de ieri cu privire la cenzura de la Cotidianul: acesta este Nistorescu Romanul, nu vreun khazar... Va usureaza cu ceva ca va cenzureaza unul de aceeasi etnie?... Ciolacu e roman sadea, sau ma insel? Majoritatea ciolacilor de stat sint tot romani sadea. E mai bine asa? E vreo diferenta in orice mod semnificativa, in afara de faptul ca ei sint mai greu de identificat si tu mai usor de amagit? ('tu' generic).
Nu cumva 'alogenismul' e o diversiune convenabila care redirectioneaza sentimentul legitim de indignare care tinte convenabile, cind cei care ne stau (sau vor sa ne stea) in circa arata chiar ei cu degetul?...
Vor fi si din aceia (alogeni), dar voi ajunge sa ma preocup de ei cind endogenii sint mai breji...
Telegram, canalul de discutii, conversatie cu G. Cotarlan.
* - "Elitele neaose romanesti nu prea au ajuns la putere spre deloc, in ultimii 34 de ani."
- "Asta depinde atit de mult de ce inseamna 'neaos' incit discutia in astfel de termeni va cadea in arbitrariu. Regula generala, principiul, e ca oamenii cu putere se desolidarizeaza de cei asupra carora au putere. Vedeti in conversatia mai sus cu G. Cotarlan, exemple, chiar el il citeaza pe Vladimirescu, eu pe Barnutiu. O alta regula generala este ca omul se schimba cind ajunge sa aiba puterea.
Cine nu vrea sa vada asta si vrea sa creada... desigur, e liber sa o faca. Eu mai mult nu am de adaugat...
In final, oamenii cred ceea ce au nevoie sa creada. Da, ne place sa credem ca 'ai nostri' nu ne-ar face felul ca strainii. De multe ori, e chiar invers (micile diferente fac dusmania mai mare; vezi Miorita).
Telegram, canalul de discutii, conversatie cu Nicu Parlog.
Nota 2. Nevroza dezputernicii ^
Comentariu Telegram in canalul de discutii.
Extrase si comentariu la Dan Diaconu, 'Naționalismul înapoierii'
2024.01.28 via Anonimus (original, 2023.12.22). In copie la anonimus.ro [la DD acasa, nepublicat].
... Ideologia statelor naționale a fost una servită prostimii pentru a se distruge marile imperii...Pentru omul de rând nu a fost nicio diferență între imperiu și stat național. Singurii ... au fost cei de la vârful fiecărui stat deoarece... ajungeau să-și îndeplinească visele de regi, împărați sau conducători.
... copiii de boieri... au fost exponenții patriotismului românesc
... naționalismul... pe lângă „mișcările sforăitoare” recunoscute de istoria oficială... fenomene autentice... Printr-o mișcare de jos în sus, de la conștientizarea condiției de om, de la înțelegere... a familiei, comunității și a comunității extinse...
... „Naționaliștii de salon” erau naționaliști doar atâta cât...
... ieșirea la liman a partidelor așa-zis naționaliste face parte din același registru... o mișcare strâmbă, adeptă a limbajului „naționalismului de salon” de secol XIX pentru... Dovada o aveți în Italia, unde Meloni ... modelul… se va repeta peste tot în Europa
Articolul ar trebui propagat pe canalele nationaliste/conservatoare/identitare, etc. In esenta, spune ceea ce am scris in 'Dezetatizarea natiunii si libertatea romanilor. Lectii de la Izvoru Muresului' (nationalismul grassroot, de la firul ierbii, de jos in sus sau nationalismul de stat mic, nationismul; reluat in 'doctrina', sectiunea C); ceea ce am scris in 'contracultura' (conservatorismul nu este suficient, argumente bazate pe ilustrari); in telegrame ulterioare (proeminent 2023.11.24, 2023.11.26, 2023.12.16, 2024.01.09 care a dus la asta, 2024.01.24 care a dus la alte mizerii).
Dar, pentru a face asta, el ar trebui curatat, cum am facut in extrasele de mai sus, de trimiterile conspirationiste istorice si contemporane.
Faptul ca oameni se grupeaza si intre ei planuiesc sa puna mina pe putere e un lucru evident - partidele politice nu fac nimic altceva! Ele sint ingascari private cu exact acest scop. Dar a face din 'conspiratie' motor al istoriei este cu totul altceva. Conspiratiile astfel intelese nu functioneaza pentru ca natura umana e in joc, friabilitatea planurilor omenesti, inefectivitatea 'schemelor' (vezi si comentariul asta; paralela cu cartelurile aici). Acelasi lucru despre ideologia 'Kalergi' pritocita in culisele UE: cum am explicat, ideologia urmeaza calcule practice de putere. Oamenii care urmaresc puterea sint extrem de calculati (ca toti sociopatii, vezi). Iar calculul practic vizeaza accesul la instrumentele coercitive ale statului. De aceea este atit de importanta 'dezetatizarea'. Un stat mic, bine alcatuit, este structural imun la calitatea morala a oamenilor care ajung la putere (vezi aici, 'principii generale', punctul 2; despre cum se aplica asta azi, la cazul american, vezi acest comentariu de blog, punctul 4). Pentru a avea succes, 'jucaria' puterii trebuie demontata lucid si desfiintata piesa cu piesa. Vezi un efort la canal Outis...
Dar, si revenind. Reificarea 'conspiratiei' si/sau ideologiei este un lucru rau caci dezputerniceste oamenii (vezi final de telegrama). Cotcarii de la WEF/Davos jubileaza la imaginea de atotputernicie pe care asta o creaza. De aceea ei au reusit sa configureze pe invers agenda conservatoare (vezi telegrama, punctul 3). Tot de aceea conservatorii sint si vor ramine o dezamagire (para 2): nu poti cistiga o lupta cu armele adversarului, pe terenul lui si in termenii lui! Se numeste dezavantaj strategic, iar o pozitie de permanenta defensiva este o propunere pierzatoare! Si, tot de aceea, o spun cu mare regret, 'conspiratia' e doar o supapa pentru nevroza si sentimentul lipsei de putere...
De aceea, a 'dezbraca' articolul lui Dan Diaconu de 'fantasma vaporoasa' (vezi telegrama) in care e ambalat, i-ar scadea popularitatea si rezultatul ar fi doar un alt pretext de abuz. Cu vorbele unui personaj sociopatic 'You have an eye for human wickedness but not the stomach to deal with it' (L.A. Confidential, 1997). Asa ca, s-o faca altcineva.
[Comentarii de ilustrare aici, aici, aici]
(*) Fotocredit: Gulliver art, SLO Academy. Inspirat de Bill Maher clip de Halloween, min 3.
Educatia politica a contraculturii. Om cu om. Spuneti mai departe.
Telegrame https://t.me/unaltnimeni
Discutii https://t.me/miza2024
Microblog https://teletype.in/@unaltnimeni
RSS https://teletype.in/rss/unaltnimeni
