Laissez-faire! Doar principiile libertatii economice vor pastra victoria dupa re-alegerile false

2025.05.15

La finalul ultimei telegrame despre readucerea principialitatii in politica la acest capat de re-alegeri false, am scris:

Acelasi lucru este valabil si in economie, transformata acum in arma electorala, care este despre moralitatea cistigarii piinii fata de imoralitatea extractiei si parazitarii. Asta - nu 'tehnocratisme' keynesiene, 'macroeconomisme' nereflexiv numite 'neoliberale', elitisme, socialisme, etatisme, dirijisme, centralisme. Asta. Voi reveni.

Mijloace politice, mijloace economice

"Tehnocrații lui Jean-Baptiste Colbert au executat 16.000 de mici antreprenori a căror singură crimă a fost fabricarea și importul de țesături de bumbac, încălcând codurile industriale franceze." [de Soto, Misterul capitalului. De ce capitalismul triumfa in Vest si esueaza peste tot altundeva, 2000; precizari; amanunte]

"Literalmente, mii de francezi au murit in bataliile pentru stamba inflorata [calico], fie executati pentru ca o purtau, fie in raiduri inarmate impotriva utilizatorilor" [Rothbard, O perspectiva austriaca asupra istoriei gindirii economice, Jean-Baptiste Colbert]

"Cum poate guvernul sa ajute comertul?", il intreba Colbert pe negustorul Legendre. "Laissez-faire", raspunse acesta, "Lasati-ne sa ne facem treaba" [Brave AI]

Avem din abundenta istorii marxiste ale exploatarii capitaliste, istorii etatiste care glorifica dirijismul si mina de fier a statului, istorii demagogice care le combina pe amindoua, pretinzind ca statul juguleaza capitalismul de dragul maselor. Nu avem decit rare istorii ale harnicului producator, negutator si lucrator care, cautindu-si bunastarea prin profit, inoveaza, creaza capital, ne face tuturor viata mai usoara si mai buna.

Putina lume stie ca s-a murit pentru libera intreprindere. Citatele de mai sus surprind o realitate care a existat in Franta pentru mai bine de un secol, de sub Ludovic al XIV si 'tzarul' sau de finante Colbert in secolul XVII (despre mercantilismul absolutist colbertian), pina la innecarea in singe a tesatorilor, mestesugarilor si negutatorilor de matase din Lyon de catre iacobinii din Conventia Nationala in 1793 (detalii; nexus Colbert; de la stamba la matase, Grok). Ele ilustreaza dramatic diferenta dintre moralitatea producatorilor si comerciantilor fata de imoralitatea sociopatica a statului.

Istoria regulativismului lui Colbert si a tesatorilor din Lyon a inspirat economia politica liberala clasica, conducind prin autori precum Say si Bastiat, la formalizarea distinctiei fundamentale dintre mijloacele economice si mijloacele politice in lucrarea 'Despre stat' a lui Franz Oppenheimer (1907; wiki, html/descarcare in engleza).

Ulterior lui, dinstinctia a devenit una cardinala in economia politica liberala clasica a secolului XX, la Mises, Hayek, Hazlitt, Rothbard, Ayn Rand, pina in zilele noastre (detalii si citate in cercetarea ghidata Brave AI). Putem spune fara temerea de a gresi ca aceasta distinctie reprezinta coloana vertebrala a filozofiei politice a libertatii.

Ca tot ce e adevarat, lucrurile sint simple: exista cei care produc prin munca lor si schimba voluntar intre ei bunurile acesteia. Si exista cei care prin constringere (adica fara voia sau consimtmintul celor constrinsi) paraziteaza bogatia creata de primii. Primii exista in virtutea moralitatii capitalismului, a pietei libere - ceilalti, exista in baza imoralitatii samavolniciei, exproprierii, extractiei si manipularii bogatiei creata de cei dintii. Mijloacele pentru crearea de bogatie formeaza un cod etic rigid: munca si iar munca, inovatie, eficienta, schimb liber, economisire, investire. Cele pentru parazitare, sint de maleabilitatea inepuizabila care caracterizeaza lipsa de principialitate si morala: furt, privilegii, tratamente preferentiale, subsidii, monopoluri, taxare, impozite nenumarate si pe orice, redistributie de la unii in favoarea altora.

Lucrul despre care vorbim este etica capitalista: da, aceasta cacofonie trebuie introdusa cu demnitate in limba romana caci fara ea, ne vom face de … ceea ce vede scatologul scormonitor atunci cind strimba din nas la ea…

Economia, teren de bataie electorala

Economia a fost transformata in arma la final de re-alegeri nelegitime.

Cele doua tabere au dat fara scrupule una in cealalta cu tot ce le vine la indemina. #VinRusii si #putinist sint deja arme compromise: nu ei au fost saptamina trecuta la vot, deci nu ei au fost nici in decembrie… Tara a fost pusa pe butuci de pomana, din prostie, rautate, uritenie morala. Pe butuci fiind, 'economia' e cea mai utila in razboiul acesta purtat cu abandonul urii de sine: rating de tara, datoria, bursa, leul, toate au fost invocate mai ales ca, pe butuci fiind, toate scad.

Intrucit acestea angajeza viitorul pe termen mediu, le vom lua pe indelete pentru a vedea ce se afla dedesubtul zgomotului.

1. Rating

Toata lumea vorbeste azi rongleza si, in proces, intelesul cuvintelor s-a pierdut. 'Ratingul' se refera la creditul de tara in calitatea de datornic. Iar cuvintul 'credit' are aceiasi origine etimologica ca si 'increderea', 'credinta', in 'a crede', credo. Despre 'credinta' ca statul Roman isi va plati datoriile justificind increderea plasata in el ca catre creditori, despre asta e 'rating-ul'.

Impotriva afirmatiilor ciolacului (incapacitate de plata, adica tradarea acestei increderi acordata la imprumutare) si a exagerarilor din presa, ratingul Romaniei este 'confirmat' la BBB- (Fitch, S&P), respectiv BAA3 (Mody). Ceea ce s-a schimbat, este parametrul 'perspectiva', modificat la 'negativ'. Dar aceasta a fost schimbata la 17 decembrie 2024 de cea mai harnica dintre agentii, Fitch, fiind confirmat pe 21 februarie 2025 si nemaialterat ulterior. Cea mai lenesa dintre agentii, Moody's, a schimbat 'perspectiva' in martie 2025, schimbarea anterioara datind tocmai din noiembrie 2023. Cit despre S&P, aceasta tocmai daduse o 'confirmare' de rating si perspectiva pe 11 octombrie 24, modificind perspectiva la 'negativ' pe 24 ianuarie 2025. Deci este clar ca alterarile de perspectiva au totul de-a face cu manipularea alegerilor din noiembrie-decembrie de catre statul roman, UE, Franta si administratia Biden. Aceasta este cauza primara a tuturor fenomenelor de piata armate acum politic care nu au nimic de-a face cu alternativa Simion/Dan.

2. Dobinda datoriei

Dobinda la imprumutare este de fapt costul banilor. Costul banilor, dobinda, rezulta din intilnirea a doua preferinte de timp complementare privind consumul: cel care imprumuta, vrea sa consume acum, in prezent, la momentul tranzactiei; cel care da bani imprumut, isi amina consumul, preferind securitate mai mare in viitor. Aceasta tranzactie depinde intotdeauna de entitatea creditata, de riscul asociat ei. Cind dai bani imprumut celui mai prieten fara nici o indoiala ca ii vei capata inapoi, dobinda e zero (eventual, suma e indexata pentru inflatie). Cind dai bani unui necunoscut, dobinda e in functie de reputatie. 'Rating-ul' de mai sus asta este: reputatie buna, dobinda mica, dar dormi linistit; reputatie proasta, dobinda mare, tentant, lacomia bat-o vina, dar dormi pe-o sprinceana si mereu te intrebi daca iti vei vedea inapoi nu cistigul din dobinda, ci macar imprumutul principal (de unde, comportamentul camatarilor, 'loan sharks', rechinii imprumutului).

Cind o entitate emite o obligatiune ('bond', care inseamna 'legatura', ca in 'promisiune') si cind cineva o cumpara, se uita la doua lucruri: cit costa si cit profit din dobinda ('yield', recolta, ca in 'colectarea datoriei') va produce pe durata emisiunii. Asadar, pretul si yieldul sint inverse: cind una merge in sus, cealalta merge in jos si invers. Datoria unui rau platnic (sau suspect de asta) se vinde greu, deci are pret mic si compenseaza cu asta prin yield mare. Si invers, datoria bunul platnic se vinde ca piinea calda, nu produce mult yield, dar la nevoie, scapi usor de ea.

Ne uitam la credibilitatea Romaniei prin prisma yieldului. Am folosit un index produs de intermediarul de piata Cbonds. Metodologia de calculare e prezentata aici: in principal, e vorba de o medie ponderata.

Constatam ca cel mai bun moment pentru credibilitatea Romaniei a fost in 2021 iar cel mai prost in 2022/3, cu un virf in octombrie. Nivelele bune ale yield-ului din 2021 nu vor mai fi recuperate niciodata. Din octombrie 2022, yield-ul a ramas ridicat, oscilind intr-un interval intre 5-7%. Un virf in jur de 7% a fost atins in octombrie 2023: si acesta este nivelul pe care il testeaza acum piata in 2025 (ianuarie, aprilie/mai).

Ca si in cazul rating-ului, nivelul curent al dobinzilor nu are nimic de-a face cu alegerile. Procesul de deteriorare a credi(ta)bilitatii (reflectat in cresterea yield-ului) dureaza de citiva ani buni, exacerbarea recenta fiind contemporana cu alegerile din noiembrie/decembrie, dar 'miscarea' in sus incepuse deja in septembrie.

Subintinzind productivitatea datoriei guvernamentale romanesti (statul roman nu poate acorda 'privilegii', adica dobinda grasa, celor care ii cumpara datoria, necum doar celor straini - peste 50% din datoria Romaniei fiind in valuta, cel mai mare procent din Europa Centrala, Reuters), nivelul general al dobinzilor este determinat de BNR, prin dobinda operatiunilor monetare pe care le efectueaza.

La rindul ei, aceasta rata a BNR determina nivelul dobinzii in imprumuturile inter-bancare, faimosul ROBOR, de care depinde cita dobinda platesc romanii cind merg sa contracteze credite.

Asadar, romanii platesc pentru apetitul de datorie al statului inclusiv in intelegerile dintre ei, ei si banci, cind cumpara pe credit case, masini de spalat, ce-o fi.

Unul din efectele manipularilor de crestere a ratei de catre banca centrala este drenajul de lichidate din sistem care, la rindul ei, are ca efect 'calmarea' speculatiilor si a cheltuirii de bani (velocitatea, viteza cu care banii schimba mina). Acesta este motivul pentru care in octombrie 2022 (vedeti ulterior semnificatia acelui an) avem o valoare maxima extrema a dobinzii fixate, dupa care rata dobinzilor nu a mai revenit la nivele anterioare.

In cazul pietelor (ca si in general in cazul oamenilor, pietele, BNR fiind si ele facute din oameni), nu putem pune intotdeauna degetul pe cauze precise. Uneori, aceste motive sint transparente, alteori, indecidabile. Dar ce putem afirma cu certitudine este ca perceptia BNR, care la rindul ei aduna numeroase semnale din piata, a fost ca ceva s-a alterat inca din 2022. Vom examina in continuare simptomele in cautarea unui diagnostic.

3. Bursa

La fel ca si in cazul Gabriel Resources in urma cu un an si ceva (revedeti), zvircolirile anemicei burse romanesti (dupa evaluarea Isarescului insusi) au dat loc la cele mai elucubrante comentarii.

Bursa nu este un indicator economic! Bursa este un loc de speculatie informata. Iar factorii de care depind zvircolirile bursei, sint in primul rind disponibilul de bani (adica politica monetara; dupa principiul 'mareea ridica toate barcile', 'a rising tide lifts all boats'), apoi ieftinatatea creditului (adica politica de rate bancare, vezi anterior; jumatate din viata bursei, anume vinzarea - 'shorting', 'scurtare', cu sau fara 'leverage', adica cu 'pirghie', cu amplificare - se face prin 'imprumutarea' colateralizata de actiuni de la broker), apoi speculatia zisa 'tehnica' si abia in ultimul rind legatura subtire cu starea economica a firmelor. In conditiile expansiunii creditului (care favorizeaza speculatia cu leverage; revedeti teoria aici, despre adictia la stimulul monetarist aici), ceea ce se intimpla este decuplarea pietelor de economia subjacenta, acestea devenind niste cazinouri cu pretentii (Robert A. Shiller a capatat un Nobel in economie pentru explicatia asta, vezi in legaturile PasteBin mai jos).

Acestea fiind zise: ce face bursa la alegeri este nimic mai mult decit sa formalizeze preferintele jucatorilor in materie de candidati. Bursa merge jos? Nicusor Dan are mai multi simpatizanti din tagma brokerilor care cred ca daca nu ai patalama de la Brusel aduci dezastrul national. Si reciproc.

Aici nu e vorba doar de piata romaneasca. La fel a fost cazul si cu pietele americane de Ziua Eliberarii (2 aprilie, cind Trump a anuntat tarifele). Piete care, obisnuite si dependente de 'stimulul monetar', au renuntat demult la functia lor corectiva asupra mijloacelor politice (prin penalizarea politicile proaste si recompensind pe cele bune, in raport cu afectarea mijloacelor economice) au reactionat precum copiii razgiiati care se dau cu fundul de pamint cind li se ia jucaria. Mai nimic din ceea ce s-a spus despre tarife (ca sint inflationiste, ca dau recensiune) nu este corect. Diverse ortodoxii devenite dogmatisme (libertarianismul), fandoseli de intelectuali 'critici' si institutii financiare innecate in globalism si progresism si-au dat concursul in a produce deznodamintul exact opus al celui care ar fi trebuit sa survina: purtatorii de vesti bune (evanghelisti, εὐαγγελιστής) au fost batuti cu pietre (in engleza, argumente in comentarii de blog, tuituri, parlere grupate in PasteBin 1, 2, 3).

Exact ca la noi, doar ca aici, lipseste deznodamintul bun. In cazul ambilor candidati, deznodamintul de asteptat este socialismul, mai 'cam ca pina acum' cu Dan, mai rau poate cu Simion (nationalizari; vezi legaturile din caseta albastra). Din acest punct de vedere, 'caderea bursei' ar fi trebuit sa survina indiferent ce cred agentii de brokeraj, dar factori de acest ordin nu mai sint relevanti.

Ireleventa bursei ca indicator politico-economic este valabila in general, dar cu atit mai mult pe termen scurt. A scruta bursa ca sa afli ceva despre lume este sinonim cu ghicitul in bobi, mate, zat de cafea, frunze de ceai. Sa vedem:

Aceasta este deschiderea bursei luni, 5 mai, dimineata de dupa primul tur al realegerilor. Spectaculos, nu? Circa 1.5% cadere fata de ora de inchidere vineri, 2 mai. Asta a speriat o tara intreaga, adica, tara celor cu vedere ingusta.

Acum, sa dam un pas inapoi:

Ce observam? Ca 'prabusirea' de luni, 5 mai, a fost depasita de cea din 7 aprilie (~ 4%) si egala cu ea dupa recuperarea de dinainte de inchidere (~1,5%). Ce a fost, ce a fost pe 4 aprilie?! Da' cine stie, vezi mai sus, nu citim in zat de cafea...

Caseta galbena incadreaza pre-Craciunul furat de grinciul ciolac, 28 noiembrie - 6 decembrie. Pe 4 decembrie, deci inainte de lovitura de palat a CCR, piata a 'cazut' ~ 3% dar pretul a recuperat toata pierderea, trecind pe verde si inchizind aproape de apogeul zilei ('high'): sa se fi bucurat piata ca Georgescu urmeaza sa cistige?! Daca asta vrei sa crezi, crede-o: la fel cum daca azi vrei sa crezi ca piata 's-a speriat' de Simon, n-ai decit s-o crezi. Ambele credinte au aceeasi valoare, adica zat de cafea.

Singura data cu semnificatie oarecare din acest interval de sase luni este 17 februarie. La acea data, Isarescu a anuntat devalorizarea leului si, doua luni mai tirziu, a inceput declinul curent. Dar semnificatia acestuia nu o vom putea intelege decit facind alti multi pasi in urma:

Toate 'evenimentele' de saptamina trecuta sint in minuscula casuta galbena din dreapta sus... Abia cu aceasta perspectiva graficul pietei 'spune o poveste'. Si asta suna cam asa.

Piata a atind un virf record din toate timpurile ('all time high') in iulie 2024. Nimeni nu a stiut atunci ca acela era un 'all time high', dar evolutia ulterioara arata ca el a fost recunoscut ca atare de un numar din ce in ce mai mare de participanti la piata. Formatiunea care a inceput atunci se numeste 'descending wedge', 'pana descedenta', si este un semnal puternic ca BET a intrat in teritoriul de coborire, 'bearish' (literal, 'urs', prin opozitie la 'bull', 'taur', care desemenaza o piata in urcare). Culoarul rosu trasat arata parcursul probabil care va urma. Marcata, este data de 19 februarie 2025 semnalata mai sus, micul virf ulterior cu doua zile spiciului lui Isarescu despre devalorizarea leului. El a marcat un 'pivot' care a pus limita superioara a canalului de coborire (wedge-ul, pana).

Marcata in partea stinga, este marea speculatie financiara care a precedat marea criza financiara, 2008-2010, prelungita in Europa pina in ~ 2012. De aici incepe povestea lucrurilor care se intimpla azi.

Spuneam anterior ca primul factor in miscarea pietelor este disponibilitatea de bani, lichiditatea - iar aceasta depinde de politica monetara, de 'tiparirea de bani'. Acesta este lucrul care leviteaza piata:

Exista mai multe masuri ale masei monetare dar, datorita preferintei BNR, am folosit M3 (pentru accesarea statisticii la BNR: neexistind un URL permanent, porniti de la datele curente aici, apoi gasiti link 'Baza de date interactiva', apoi folositi succesiunea de meniuri drop-down - Statistica monetara si financiara -> Instituţii financiare monetare (IFM) -> Masa monetară M3 şi contrapartida acesteia, apasati 'genereaza statistica'; nu exista grafic, xls-ul a fost neutilizabil, casutele neformatate ca numere, lipsea coloana datei, etc.; tabel numeric istoric aici).

Am marcat 'schimbarile de viteza' care au survenit in cresterea masei monetare' de la criza financiara incoace. Ele sint usor vizibile prin schimbarea pantei graficului. Cu niste decalaje ('lag') presupuse de viteza de propagare a banilor nou creati prin sistem (pina ajung la institutiile financiare, la brokeri, la speculatori), ele coincid in mod absolut satisfactor cu acelerarea 'aprecierii' pietei de actiuni notata in graficul anterior prin liniile groase verzi numite 'de suport'.

Baza cresterii bursei este cresterea bazei monetare.

Acum. Ultima faza a cresterii bursei inceputa in 2022.09 se numeste 'parabola', datorita aspectului (un exemplu istoric implicindu-l pe insusi Newton discutat in 'Bursa si natia', aici), este marca speculatiei dezinfrinate si precede colapsul. Exista un punct la care 'stimulul monetarist' nu mai functioneaza: oriciti bani ai pompa, nu mai poti infla valorile (asa se numeste cresterea bursei prin pomparea de bani, 'asset inflation', nu altfel decit preturile la articole de uz comun, doar ca aici nu survine plafonarea efectului de dopaj, ele evolueaza prin crestere necontrolata si, pentru scopuri practice, infinita, vezi Germania, vezi Zimbabwe). Aceeasi regula se aplica la cresterea GDP-ului prin cresterea datoriei: acelasi leu imprumutat si 'investit' de stat are randament din ce in ce mai mic pina survine refractaritatea (vezi comparatia dintre refractaritatea pietei si pacaleala multiplicatorului keynesian aici).

Ideea este: piata aceasta a inceput sa cada inca inainte din 2024.07 (exprimat, de pilda, prin scaderea volumului, adica tot mai putini participanti contribuie la levitarea pretului, si alti indicatori; nearatat mai sus), ar fi cazut oricum prin mecanica interna, culoarul de cadere este deja configurat spre nivele inca si mai joase - si, posibil, in functie de conjecturi viitoare, foarte joase. Intreg procesul nu are nimic a face cu alegerile, de acum sau din decembrie, si va avea foarte putin a face cu ceea ce pot face urmatorii guvernanti (studiati si exemplul pietei sub tarifele lui Trump in legaturile oferite mai sus si mai departe de acolo). Singurul lucru bun care poate fi facut, anume reducerea tiparirii de bani, nu va avea alt efect decit caderea si mai accentuata a pietei: ca sevrajul unui adict, vindecarea survine numai dupa suferinta profunda.

4. Leul

Dan si detractorii partidei suveraniste de la care Dan se inspira pun deprecierea leului in seama succesului lui Simion, penalizat de piata (remarcabil acesti tefelei dintre cei mai buni dar la fel de incuiati ca cei mai rai). Simion, inspirat de instincte funciare anti-piata, anti-capitaliste ale AUR, alimentate de aceleasi porniri din partea lui Calin Georgescu (vezi, respectiv vezi), pune deprecierea leului in seama unor manevre malefice ale speculatorilor de 'scurtare' (shorting, vinzare agresiva, pariu pe depreciere) a leului pe care 'le va investiga', Dan condamna 'conspiratita' si indeamna la calm (idem). Nu stii de ce sa te minunezi mai mult, cind nu mai departe de 17 februarie Mugur Isarescu a anuntat ca asta urmeaza sa faca si de ce… Bugetul a fost facut pe baza unei rate de schimb de peste 5 lei la euro si cu planul clar de a slabi leul. Cititorul la un TV ne anuta ca interviul a fost reluat in contextul prezent (multumiri). Nu este concevabil ca cei doi 'prezidentiabili' sa creada ca lumea are o memorie inexistenta pe termen mai lung decit fraza emisa de ei. Memoria lor este scurta, de fapt inexistenta, pentru ca perceptiile si insiruirea de vorbe le sint dirijate de bula ideologica primitiva in care traiesc…

Am discutat cazul leului recent, pe marginea 'boicotului' avortat impotriva supermarketurilor. Trimit cititorul acolo pentru detalii. Reproduc aici pentru suportul discutiei doar graficul pe termen lung adnotat si editat cu prilejul acestui material.

Pe scurt, leul nu este liber convertibil('floating exchange rate'), cum ar trebui sa fie, daca nu in lumina unei gindiri corecte a economiei, macar in lumina angajamentelor asumate cu IMF, World Bank, EU. Regimul leului este de devalorizare controlata si, in ultimul an si ceva, este in cvasi-regim de rata fixa de schimb. Asadar, 'piata', ca il iubeste pe Dan sau vrea sa il saboteze pe Simion, este irelevanta.

Ceea ce graficul arata, este o cuhta (oala cu presiune) la care ii sare capacul. Dar si asta numai daca vrei sa sperii publicul: devalorizarea de 2.5% nu este mai mare decit incercarea leului de a se aprecia din 2022. Aceea a fost piata, miscind impotriva politicii monetare, aratind ce vrea si ce trebuie sa fie cazul: jugulata rapid de geniul nostru monetar…

Singura intrebare 'conspiratoriala' care trebuie pusa aici este de ce Isarescu a lasat cursul 'sa se flexibilizeze' chiar acum - atit. Banuiala mea e ca, saracul, strinsoarea ciolacilor slabind si strinsoarea celor care urmeaza nefiind inca in loc, a prins si el momentul sa faca ceea ce trebuia sa faca in baza stiintei lui despre motivele devalorizarii. Proasta stiinta: vedeti legatura la 'boicotul', discutia despre balanta comerciala. Asta nu ii impedica insa pe protagonisti si comentatori sa invoce conspiratii: Radu Soviani 'ia pulsul' lucrurilor uitindu-se la EURRON pe parcursul unei dezbateri si crede ca a avut loc o 'lovitura de curs'. George Simion sare la fileu si declara ca va cere investigatii (idem). Ion Cristoiu e de parere ca BNR ar fi putut provoca o panica masiva si ca Mugur Isarescu trebuie 'anchetat penal pentru abuz in serviciu'. Si acestia, sint printre cei mai buni. Nicusor Dan, pe de alta parte, nu crede ca e nimic de vazut si inteles aici, indeamna la calm si 'stabilitate'. Nu altfel decum te asteptai.

Ce e de vazut si inteles in toate acestea, cititi in continuare.

5. Bilant

Cititorul atent va fi bagat de seama ca exista un moment in 2022.08-09 care aduna in manunchi un numar de fenomene: dobinda merge in sus, bursa schimba viteza, leul incearca sa se aprecieze. Motivul acestei co-incidente este ca Isarescu a reusit, probabil fara voie, sa transforme leul intr-un 'carry trade'. Un 'carry trade' este un trade 'de transport': speculatorii imprumuta bani din economii cu dobinzi mai mici si ii convertesc in moneda unor economii cu dobinzi mai mari.

Sint aici mai multe mingi care trebuiesc tinute in aer.

Pe de o parte, influxul acesta a crescut cererea de lei, de unde intentia leului de a se aprecia. Pentru ca un carry trade sa functioneze, este nevoie ca rata de schimb a monedei-receptor de influxuri de capital sa se deprecieze predictibil. Isarescu a incercat sa contracareze tendinta leului de apreciere, influxul de capital a continuat datorita dobinzilor tot mai inalte, de unde aspectul de 'cuhta', de 'oala de presiune' al cursului.

Pe de alta parte, pentru a mentine profitul real al imprumutarii, rata inflatiei in tara monedei-receptor trebuie sa fie mica. Nici asta nu i-a iesit lui Isarescu. De ce? Pentru ca, pe de o parte, datorita 'fixarii' cursului leului la euro ('pegging'), Romania a importat inflatia din zona euro la care se adauga cea auto-generata de BNR insasi.

Reamintesc cititorului ca inflatia este un fenomen monetar, determinata de masa monetara (revedeti mai sus). Din 2020, UE s-a lansat intr-un val de masuri monetariste pentru a contrabalansa incapacitatea de recuperare a economiei dupa criza financiara si incapacitatea de crestere a economiei europene, determinata de motive profund structurale (revedeti Europa statelor esuate, primul paragraf detaliaza masurile monetariste de 'usurare cantitativa' ale BCE din timpul crizei). A fost apoi covidul care, pe o parte, a distrus munca de-o viata a nenumarati mici intreprinzatori iar, pe de alta parte, a permis BCE sa dezlantuie 'injectii' monetare de suport al economiei. Au urmat in lant 'decarbonizarea' si 'investitiile' dirijiste in 'energia verde', apoi razboiul din Ucraina care, acum in 2025, duce la un alt trilion de investii de 'reinarmare' (keynesianism militarist). Decarbonizarea a distrus taranimea europeana, sau ce a mai rams din ea si tot ea a distrus, desi vina a fost data pe razboi, baza energetica conventionala a Europei. Cu alte cuvinte, o pletora de mijloace politice care erodeaza fundatia asigurata de prevalenta mijloacelor economice in lumea europeana. Acestea sint toate distrugeri structurale inept contracarate prin infuzie monetara.

Dar, in 2022 s-a intimplat ceva.

Romania care, pe parcursul istoricului disponibi (10 ani) a avut o crestere a masei monetare M3 constanta si mai mare (ne uitam la panta graficului, nu la valorile absolute) decit a eurozonei (EZ), a fost 'prinsa din urma'. Saltul din 2020 in cresterea masei monetare in EZ de care am scris mai sus este perfect vizibil pe harta. In 2022, pentru scurt timp, structural, Romania era mai atractiva economic decit EZ. Goarne sunau in 2023 despre Romania ca 'cea mai mare destinatie' pentru capital strain din Europa de Est, cea mai mare crestere economica din Europa, depasind Finlanda in 2022, etc. Cuvintul 'nominal' este pomenit, dar fara explicatia de rigoare: daca din cresterea 'nominala' a PIB scazi inflatia, ceea ce ramine este adevarul, adica crestere din ce in ce mai 'negativa'...

Una peste alta, 2022 a reprezentat un punct de stralucire maxima, cam ca pentru o supernova inainte de explozie (pentru mai multa suculenta metaforica, revedeti Supernova statului). Caci, pentru efect dramatic si cu beneficiul vederii retrovizoare, 2022 a reprezentat si 'punctul de la care nu mai exista intoarcere'.

Statul care isi devoreaza poporul

Care este cauza pentru care Isarescu joaca acest hocus-pocus cu vietile romanilor? Caci, da, asta se gaseste la fundul discutiilor 'tehnice' si a termenilor pomposi 'macroeconomici' de acoperire: efortul oamenilor pentru supravietuire si propasire.

Asta:

Si apoi, asta:

Statul roman ii consuma literalmente pe romani, tranformindu-i in datornici vinduti si mincind aproape jumatate din ceea ce ei produc.

Statul este suma mijloacelor politice. Statul roman este prea mare, prea scump, prea hraparet. Romanii sint ca Ismail din 'Toate pinzele sus' care are patru nevest pe salar de marinare, ca sarmanul lucrator manual care intretine o cocota de lux drept nevasta (un film care imi place in care survine tema asta ca intriga secundara). Ei muncesc pe rupte (vezi in prima sectiune, codul mijloacelor economice) dar tentaculele cocotelor etatiste de lux sug viata din ei. Mijloacele politice ii ingroapa pe romani cu zile.

Statul de lux este lucrul escamotat sub vorbirea pompoasa despre 'deficite', 'imprumutare', 'cresterea dobinzilor' - de parca aceste lucruri ar fi reparabile fara a scormoni prea adinc in ceea ce de fapt este baza lor: pretentia unora, vechi sau aspiranti, de a sta in circa multora. Acesta este secretul lui Polichinelle pe care toata lumea il stie dar mai nimeni nu il rosteste (bravo, Radu Soviani, 1, 2).

Alegerile vor fi cistigate cu necesitate de cineva. Dar guvernarea va fi pierduta de catre cistigator curind dupa.

Statul 'factor creator'. George Simion in fata capitalistilor romani

A redescoperi pe cont propriu un lucru, este un lucru merituos. A invata lucruri noi este un alt lucru merituos (GS, finalul clipului citat mai jos). Dar a incerca tu sa pui coada la pruna dupa ce atitia altii au esuat intra sub alta judecata.

Asta face George Simion cind ignora toate cele de mai sus declarind ca statul este un 'factor creator' (CCIR; toata discutia de mai jos se bazeaza pe aceasta intilnire). Iar cind antreprenori din sala si-au exprimat scepticismul ca asta se poate realiza fara cresterea impozitelor (pe care GS s-a angajat sa nu le creasca, min 89), el a vorbit despre 'largirea bazei de impozitare'. Contextul se referea la mai buna 'recoltare' a taxelor: adica, mai multa politie fiscala, mai mult ANAF (culmea, criticate la min 32, 33, 36), adica mai multa imixtiune a statului in privatismul financiar, in suveranitatea indivizilor si in proprietatea pe care acestia o au in viata lor, in corpul lor, in energia lor, in munca lor, in banii lor. Dar, de ce sa ne miram, cind in mod programatic AUR vrea sau 'colecteze' 40% din viata romanilor (vezi discutia, cauta "40%" aici, aici). Presupunind insa, cu multa ingaduinta, ca GS are in vedere si alti factori de 'largire a bazei de impozitare' pe care GS nu ii rosteste, despre regulatie, reducerea impozitelor, cresterea productivitatii si a angajarii, etc., am avea de-a face cu un surogat de supply-side economics desfasurata sub Reagan si care e reluata azi de Trump. Dar, cum deja lucrul incepe sa fie inteles, un astfel de plan nu este suficient nici in America lui Trump, Musk si DOGE, aflata pe propria ei traiectorie ireveresibila de supernova - si nu va fi suficient nici in Romania. Asadar, ANAF va fi. Apropos, CCIR nu este 'parte a statului roman' cum GS afirma (min 38): incirdasirea intre businessuri private si stat este specifica fascismului (in sens propriu al termenului, nici o 'figura de stil' aici; revedeti, cauta 'fascism').

A fost trist sa ii asculti pe acei antreprenori care, cum pe buna dreptate dl. Irinel Gheorghe, presedintele CCI Prahova a subliniat, sint eroii nerecunoscuti ai romanilor (min 86), ascultind in tacere pe Simion care isi flutura diplomele, masterul in 'marketing', ii numea repetat 'agenti economici' si predica fara sa clipeasca despre plata impozitelor. Unul precum dl. Gheorghe ar fi trebuit sa candideze ca presedinte: este singura data cind am auzit intr-o interventie de 1 minut pus degetul exact pe rana, acumularea de capital, aceasta fiind problema centrala a unor tari precum Romania, cum discuta De Soto in cartea citata in primul paragraf. Cineva ar fi trebuit sa se ridice si sa declame 'Laissez-faire!"

'Eu cred in potentialul creativ al statului' (min 43) este nodul in care se aduna toate contradictiile si confuziile din mintea dlui Simion. Afirmatia aceasta ignora si incearca sa treaca peste ceea ce scriam in prima sectiune ca este distinctia fundamentala dintre mjloacele politice si economice. Statul este un rau necesar, sa zicem - si doar acceptind finalmente asta se poate imagina scenariul cel mai bun, atunci cind politicianul lupta pentru mentinerea acestui rau in limite cit mai strinse. Nu cintindu-i osanale! Scriu acestea cu speranta ca, la un moment dat, dl. Simion se va lamuri: in cele din urma, a avut decenta ultima si nemaiauzita de mine de a le transmite antreprenorilor din sala 'multumesc ca ne platiti salariile' (min 35). Pe asta, se poate cladi.

Dupa analiza din sectiunea anterioara, cititorii care m-au urmat pina aici vor fi inteles mai mult decit dl. Simion si nu se vor mai mira ca acesta nu are de gind sa il inlocuiasca pe dl. Isarescu (min 84). In miinile lor sta putinta de a-l tine pe dl. Simion pe calea dreapta dupa ce se va instala la Cotroceni...

Nicus∅r Dan si multimea vida ∅ a 'stabilitatii'

De cealalta parte. Din datorie fata de mine si respect pentru cititori, am trecut peste dezgust si am scanat aproape 4 ore de Gadea/Antena3, scormonind dupa opiniile economice ale lui Nicusor Dan. Pot sa spun cu mina pe inima ca nu le are. A exploatat si el, cum altfel, cursul leului, dobinda datoriei, cele de mai sus - ca sa ceara stabilitate. La min 92, unde discuta subiecte economice, cuvintul survine de 5-7 ori! (revedeti Conjuratia imbecililor). Cum GS a ridicat mingea la fileul oricui vroia sa loveasca, bineinteles ca si ND a facut caz de 'dusmania lui fata de economia deschisa' (min 88) si de nationalizari (min 94). Absolut corect, dar si absolut inconsecvential. Filozofia economica a lui ND se rezuma la investisori straini si pietele financiare. Atit, adica obedienta la dogma fals numita 'neoliberala', dependenta neocoloniala (revedeti 'Ce-ti doresc eu tie, dulce Romania, tara mea'... O colonie?!).

Nici macar in chestiunea epurarii statului de 500.000 de angajati, unde ma asteptam sa supra-liciteze, el nu a reusit decit sa 'explice' de ce asta nu e nici necesar, nici posibil: cu ajutorul unei aritmetici confuze (sau, mai stii, poate am atipit eu intre doua cuvinte) el ne arata ca e vorba de lucratori in sanatate, profesori, pompieri, politisti, asistenti sociali, etc. care sint toti bine-mersi si la locul lor (min 188). In acelasi timp, la min 95, el afirma ca 'nu va gira o politica ca pina acum', adica, cu 'statul capturat de interese': cum devine cazul daca tot aparatul de stat e in ordine?... Aparent constient de impostura lui, el se arunca in bratele lui Bolojan pe care il vrea prim-ministru si care care va impaca si capra si varza: revedeti Broasca si boul. Un dosar Bolojan.

Singurul lucru apreciabil in comentariile lui Dan facute pe culoar, inainte de 'dezbatere', a fost cind s-a referit pozitiv la schimburile argumentate pe retelele sociale (min 40). Cum eu insumi incerc sa fac acelasi lucru, anume sa incurajez un mod discursiv bazat pe argumentare, ii sint recunoscator pentru asta. Insa acum inteleg ca si 'argumentarea' poate fi la fel de idioata ca interjectia cind continutul ei intelectiv este nul.

Concluzia: cu Dan la presedentie, va ramine exact ca si pina acum. In ceea ce il priveste, in statul roman toata lumea actioneaza cu cele mai bune intentii (min 207) iar despre ilegitimitatea alegerilor in care spera sa cistige, nu a primit nici intrebare si nici nu s-a oferit sa aduca vorba. Singura lui pozitie de morala politica a fost 'statul trebuie sa isi respecte promisiunile fata de toate categoriile sociale' (min 101, min 195). Ca anumite promisiuni sint intenabile (asta inseamna demagogie, de care e vinovata si partea cealalta; revedeti, mai cautati in text), ca cele mai multe nu ar fi trebuit facute niciodata, nu exista nici o sugestie ca ar fi macar constient de problema. Ca acest precept al sau sa se indeplineasca, nu exista desit o singura cale: afundarea si mai adinca in indatorare pe seama generatiei urmatoare. Cu alte cuvinte, ND este candidatul acelor romani care prefera sa isi bage capul in nisip si care, minati de satisfactia narcisista de sine, cu prezentul si cu conditia lor, refuza, pur si simplu, sa scuture valul de iluzii sub care traiesc. Cind realitatea ii va trezi, vor alerge ca curcile bete. Acest alegeri sint un esantion.

Cit mai e pin' la Lyon?

Ascultindu-l pe GS la CCIR ma intrebam cum de a reusit un barbat tinar, nascut in 1986, cu 'libertatea in singe' (min 45) sa isi insuseasca atit de bine limba de lemn tehnocratica si talentul de a spune si alba si neagra. Acum, dupa ce l-am ascultat (pentru prima oara) pe ND, GS imi apare ca un orator liberal clasic de talia unui Gladstone.

Ce e asa de complicat sa vorbesti simplu si la obiect? Un presedinte nu are nevoie sa fie expert 'macroeconomist' ba dimpotriva, mai bine sa nu fie, sa nu se ascunda sub o varuiala de termeni care oricum nu au alta semnificatia decit rationalizarea spolierii de catre stat prin mijloace politice. Un presedinte trebuie sa fie ghidul moral si principial al politicienilor si, pentru a avea succes in asta, sa isi tina aproape interesele poporului: nu ca 'esenta' metafizica, ci ca suma de indivizi in viata, morti si inca nenascuti. Lucruri simple precum 'efortul muncii va fi aparat de mine si roadele ei vi se cuvin pe drept', sau 'nu statul are dreptul la impozitele romanilor, ci romanii au dreptul ca ele sa dispara'. Sau: 'acei dintre romani care vor sa se asigure medical si de pensie pe cont propriu sau deloc, sa o faca, nu vor mai fi obligati sa plateasca la stat, pentru toti ceilalti, statul va continua sa ii propteasca cit va fi nevoie'. Dintr-o data, doar un asemenea anunt ar ridica povara fiscala de pe romani, nevoia de continua indatorare, ar cobori ratele la dobinzi, ar da aripi antreprizei romanesti. Sau: 'nu statul este proprietarul tarii, ci romanii; statul nu va nationaliza, ci ii va improprietarii pe romani trecind in mina lor proprietatea de stat'. Sau: 'copiii sint ai dumneavoastra. Daca vreti sa vi-i educe statul, sau vreti sa ii educati in scoli private sau acasa, e alegerea dumneavostra. Credite de taxe in cuantumul cheltuielilor de educatie vor fi acordate celor care isi scot copiii de la stat. Doar sa-i educati cumva'. Si altele asemenea (vedeti legaturi din 'caseta albastra' la final).

Pina cind romanii nu vor auzi asemenea limbaj simplu, de bun-simt, care nu face decit sa articuleze ceea ce toata lumea stie si simte, ei pot sa fie convinsi ca doar un alt Colbert sau un alt Fouche le vorbeste. Deocamdata, cu vorba buna (cum observa si un antreprenor de la CCIR). Apoi, ca la Lyon.

Evaluarea re-alegerilor false la final

Estimarea mea in acest moment este urmatoarea:

1. In mod normal, dl. Simion ar trebui sa cistige detasat. Dar exista indicatii care merg exact in sensul simptomelor propuse de mine ca indicind posibila frauda (vezi telegramele reproduse mai jos).

Intre timp, si altii au devenit constienti de marja de 10-12 milioane necesara pentru ca Dan sa cistige, inclusiv Dan si promotorii sai (vezi in continuare). Sondajele curente ii arata pe cei doi 'prea egali', dupa cum titreaza Cotidianul, la 48.2% (13 mai) in vreme ce, cu o saptamina in urma, un sondaj prezentat de Dan insusi dadea scorul 54.8% la 45.2% in favoarea lui Simion. Aceste cifre 'la egalitate' sint uniform prezentate cu trimbite de oficinele 'proeuropeniste' (HotNews, 'lupta extrem de strinsa', Libertatea 'rasturnare de situatie'). Ele au figurat proeminent pe ecran cinematografic la debutul chermezei-'dezbatere' de unul singur de la Antena3/CNN (min 12) la care ma voi referi in continuare.

Intregul segment a fost axat pe comentariile lui Marius Pieleanu. O, ironie prezenta acestuia intr-un cuib progresist, el fiind dat afara de la cealalalta vizuina progresista, Academia Stefan Gheorghiu - aaa, vroiam sa spun SNSPA, intretinindu-se dezinvolt cu prezentatoarea de parca nimic nu s-ar fi intimplat. Lapsusul tehnic, adaugind hilaritate ironiei, a fost ca tocmai pe cind el isi incepuse prezentarea, rula burtiera despre condamnarea lui Gerard Depardieu pe motive similare.

Pentru 'diversitate', Antena3/CNN a prezentat si sondajul CURS care stringe marja Simion-Dan la 52-48. Pieleanu pretinde ca 'exista analize ulterioare care arata ca ecartul s-a strins mai mult, nu sint 4 procente ci mai putin' (min 15, 'atentie!' zise spicherita, aplauze, scandari!): da, caci el face un efort 'cinstit de a spune adevarul (min 17). Incercind sa fie 'foarte obiectiv', MP insista ca 'este sigur ca cei doi sint foarte aproape pe teritoriul national' (min 34).

Tot Pieleanu afirma ca 'au date' ca 'cel putin 800.000 vor veni in plus la vot in Romania' (min 17:50), accentuind pe Romania, ca sa contracareze insistenta de mai-nainte ca in disapora vor vota probabil la fel (Simion, 60%). Si, de unde stim ca toti vor vota Dan?... Min 18 discuta in raspar chestiunea 'citi romani', insistind pe diferenta de domiciliu (Romania-in strainatate) dar ignorind faptul ca oriune ar trai, din totalul de 19 milioane de romani, 4 milioane sint 0-19 ani. Cei patru milioane de votanti 'fantoma' (idee atribuita lui Simion) ar fi doar 'poveste'. Ceea ce ar inseamna ca numarul total al romanilor ar fi 23 milioane, la fel de multi ca in ultimii ani ai ceausismului, cind avortul era interzis. Aceasta este in contradictie cu fertilitatea in scadere pronuntata (~2,5% 1988-9, ~1,4% 1990-2023). Aceasta fertilitate este mult sub limita de inlocuire a populatiei (2.1 copii per cuplu), rezultind necesar in scaderea populatei - deci, populatia nu are cum sa fie aceeasi. Procesul durind consistent de trei decenii, ca traind in Romania sau in strainatate, populatia este mult mai mica decit 23 milioane. Pentru mine, asta este suficient si ramin cu analiza mea (vezi telegrama redata mai sus).

[Ed. 2025.05.15/16 Pe baza unui model simplificat (calcul Brave AI), populatia de romani indiferent de domiciliu/rezidenta ar fi azi de 17.85 milioane. Modelul nu ia in calcul emigratia caci nu ne intereseaza unde traieste romanul ci doar dreptul la vot. Doar acea parte dinte romanii emigrati care au renuntat la cetatenie nu sint electori, deci numarul de mai sus e conservativ, cel real fiind mai mic prin exact aceasta diferenta pe care o neglijam. Acum. Dupa estimarea Bancii Mondiale (2017), 20% din romani ar munci in strainatate, ceea ce inseamna ca dupa 'rezidenta/domiciliu' romanii se impart asa - cam 14.3 mil in tara, 3.4 mil in strainatate. 'Rezidenta/domiciliu' este o categorie politieneasca, de supraveghere, nu are nici o relevanta cu privire la dreptul la vot ci doar cu mecanica alegerilor. Introducerea distinctiei falsifica fundamentul insusi al oricarui calcul: 'populatia Romaniei' este de fapt populatia de cetateni romani indiferent de locatia lor, este numarul romanilor. 'Lista electorala permanenta' este suspecta in cel mai inalt grad si urmatoarea administratie va trebui sa o purece la singe (opunindu-se tentatiei de a o folosi...). Intreaga arhitectura electorala trebuie regindita cu vedere la a. imposibilitatea fraudei, b. respectarea privatismului (pe care 'buletinul' il incalca), c. descentralizare (tehnologie blockchain).]

Pe o nota pozitiva, Pieleanu e de salutat pentru lectia pe care o administreaza mentalitatii tefelist-progresiste, dupa care romanii simionisti/calingeorgisti sint 'pleava societatii': aceasta este 'o uriasa minciuna', cei mai multi absolventi de facultate au votat in turul intii cu George Simion (min 35). De asemenea, este de salutat publicul din sala, care a reactionat aplaudind. Morala: publicul Antenei3/CNN nu este Antena3/CNN. Probabil ca multi de-acolo fac figuratie pentru un pol sau doi.

O alta dimensiune a segmentului a fost prezentarea insistenta dar cu sunet fals a exodului in masa al votantilor lui Antonescu si chiar si Ponta catre Dan. Nu mai dau trimiteri la minut, dar ideea subintinzatoare, cum ca majoritati mari din PSD si PNL ar fi de fapt USR-isti in camuflaj, mi se pare absurda. Inainte de primul tur, PNL-istul Siegfried Muresan a afirmat ca membri de partid sint mai susceptibili sa treaca de partea lui Simion in turul doi decit de partea lui Dan. Viorel Catarama a subliniat si el alianta contra-naturii dintre PNL si 'neormaxistul' Dan. Banuiesc ca amindoi isi cunosc bine partidul. Atit Ciolacu cit si Antonescu au refuzat sa il andoseze pe Dan, in ciuda admonstarii lui Weber de la UE si nu cred ca au facut-o doar din preferinta personala, ci pentru a nu-si aliena membri de partid. Cit despre Ponta, ma indoiesc ca animozitatea lui personala fata de Simion ii va influenta partizanii: imaginea mea e ca acestia sint mai auristi decit chiar psdistii, daca nu pentru alt motiv decit 'tradarea' PSD-ului fata de Ponta. In fine, un alt punct marcat de Pieleanu a fost ca perceptia lui Dan ca 'purtator de lance' (n-am rezistat) pentru LGBTQ nu a fost deloc prizata de electorat (min 36). Una peste alta, imi pare ca prezentarea lui Dan ca omul ales de majoritati masive de PSDisti si PNLisi est fum.

Nicusor Dan preia mema 'votul va fi foarte strins' si 'fiecare vot va conta' desi cu doar o saptamina in urma el insusi prezentase scorul 55/45 (vezi mai sus). Unul dintre reporteri i-a ridicat mingea la fileu, intrebindu-l despre prezenta scontata la vot: 'Eu sper sa trecem de 10 milioane, daca ajungem la 11 milioane cu tot cu diaspora, atunci sansele mele cresc foarte mult' (min 41). Reporterul insista, trimitind la 2014, cind prezenta a fost mai mare de 11 milioane (acum stim cum a cistigat Iohannis...). 'Evident, mi-as dori 12 milioane dar deja 11 milioane e foarte mult'. Dan impingea cifra de 11 milioane inca de pe 7 mai.

Deci, atit Dan cit si promotorii lui au devenit constienti de cele doua strategii prin care un fals poate fi operat: alterarea raportului din sondaje predictive si pedalarea pe ideea participarii masive la vot. Ion Cristoiu impreuna cu Robert Turcescu elaboreaza si ei un scenariu plauzibil (min 2) in care mesajul inginerizat 'umar la umar' pregateste terenul pentru un cistig la mustata al lui Dan in noaptea urmind alegerilor, cu 'surpriza' a doua zi (cum a 'pierdut' Trump in 2020...).

In ceea ce ma priveste: e normal ca Dan si promotorii sa isi sune goarna fara temei, daca atit ii lasa etica personala. Dar. Imi place cind lucrurile se aliniaza bine cu predictia din considerente teoretice, insa nu in cazul acesta. Criteriul pe care il voi folosi este urmatorul: daca Nicusor Dan cistiga strins, adica zecimi de procent si participarea la vot iese din baremul primului tur, probabilitatea ca va fi avut loc un joc murdar creste; de asemenea, daca ND cistiga cu marja mare, adica mai mult decit zecimi de procent, indiferent de participarea la vot, probabilitatea de joc murdar e mare. Altfel, consider ca sansele de victorie sint si vor ramine de partea lui George Simion.

Unde ne aflam in realitate in acest moment?
Polymarket e in scadere pentru George Simion, de la un maxim de 74% pe 5 mai la un inca foarte confortabil 59% cind scriu (14 mai, 21:40; era 60-40 in urma cu citeva ore (reamintesc, aceste procente nu sint scoruri electorale, ci pariuri pro sau contra):

Ceea ce ma preocupa insa sint aspectele curbelor: pentru Simion, avem un 'bearish flag', un 'fanion blegit', descendent, pentru Dan avem un trend 'bullish', 'erectil' ascendent, care a depasit virful anterior atins (nivelul de rezistenta). Nu am experienta necesara ca sa stiu cum se aplica aceste semnale tehnice la piata pariurilor dar, cum am spus, aspectul ma preocupa. Este ca si cind perceptia unui numar bun de pariori pe Simion nu are vlaga, in vreme ce perceptia privind victoria lui Dan devine increzatoare. Zona de comentarii e inutila, plina de troli nicusordani care nu inteleg ca acesta nu e 'votul' insusi ci un pariu pe rezultatul votului, ca nu motive partizanale domina aici, ci interesul de profit. Zona 'activity', tradeuri cu valoare de 1000$ sau mai mare e utila pentru a observa miscarea banilor. Zona 'top holders', comparativ pentru un candidat si celalalt, ne arata gradul de confidenta in rezultatul scontat (de ex., pariorii pe GS angajeaza mai multi bani decit cei pe ND).

Un sondaj Sociopol din 10 mai, prezentat de Mirel Palada, a atribuit victoria lui GS cu 55%-45%. Palada revine pe 14 mai, dind cifrele 53%-47% la o participare la vot de 63%. Din motive 'calitative' neconvingatoare, pentru mine, prezenta mare nu l-ar avantaja pe Nicusor Dan suficient pentru a schimba ordinea pe podium.

Vom vedea.

2. Daca va cistiga, cum cred ca va fi cazul, George Simion va intinde mina si va apuca inelul puterii, spunind 'e al meu' (revedeti). Va pastra presedentia cistigata si lui Calin Georgescu i se va oferi ceva, probabil premieratul. Nu stiu ce va face acesta, dar ar fi bine sa refuze: aceasta nu ar trebui sa fie o 'imparteala' privata de putere.... Reprezentarea politica (adica democratia) romaneasca va ramine pe aceste picioare subrede, ceea ce intrerupe parcursul de legitimitate formala din ultimii 35 de ani. Contractul social intre romani si stat/clasa politica va ramine de facto dizolvat si starea de neascultare civila va prima (revedeti).

3. In urma cu doi ani, am apreciat ca AUR ajuns la putere ar urma sa aiba soarta Conventiei Democratice dupa ce Emil Constantinescu a fost ales. Au cistigat alegerile, dar au pierdut guvernarea. Din pacate, nu am motive sa cred ca lucrurile s-au schimbat. Revedeti Falxul frint. Un an de AUR pentru bilantul din toamna anului trecut.

Ceea ce 'dreapta' suveranista nu intelege cind vine vorba de 'maretie' [trimitere la MAGA]. Ei ii tot dau inainte cu grandoarea statului, adica, ei insisi odata ce pun mina pe butoanele puterii: "Mai, ce grozavi o sa fim noi, ce nationalizari ii tragem, ce disciplina bagam noi in intreprinderile, ce taxe le tragem noi corporatiilor... Dam scoala la toata lumea, sanatate, apartamente - mai totul pe gratis" S.A.M.D.

Tara e mai mare decit statul. Tara sint si romanii pribegi care, desi traiesc sub jurisdictia altor state, dorul acasa ii trage [...] Toate romanimile deprimprejur, pe unde vicisitudinile istoriei statului le-a lasat ratacite... Romania trans-statala...

Si nu onorezi tara decit intr-un singur fel: onorindu-i pe romani prin libertatea pe care le-o respecti si le-o aperi oricit ar costa... Libertatea fata de exact statul care le-a incalcat-o si le-o incalca mereu. Steaua sau coroana, ciolacul, mereu la fel.
Aminte, 'suveranistule' la putere miine, asta nu ajunge...
Stat mic, popor puternic - ca n-am mai zis-o demult...
[Altfel, data viitoare] explodeaza hambugherul nu mamaliga: MacDonalds si revolutie, MRGA! [extras adaptat din telegrama 2025.05.13]

Pentru a imbunatatii sansele ca pierderea victoriei sa nu se intimple chiar complet, studiati 'caseta albastra' de la final.

4. Indiferent de cine va emerge victorios pe ruinele ordinii de drept si a reprezentarii politice in Romania, va prezida la coborirea pantei descendente, in unison cu Europa. Fata de Nicusor Dan, care garanteaza un declin solidar 'proeuropean', obedient si garantat, George Simion ofera macar o posibilitate de scapare. La acest capat de jos al posibilului, victoria lui va fi un lucru bun. De ce? Pentru ca un om precum dl. Alexandru Mușătoiu poate scrie astfel. Respect si multumiri, dl. Mușătoiu. Pentru ca, sub Nicusor Dan, va continua regimul securist 'adaptat' cu delirul 'razboiului hibdrid': adica cenzura, atacul asupra libertatii de constiinta, suprimarea vocilor dizidente (revedeti), degradarea discursului public, ca in 'argumentatia' lipsita de continut practicata de dl. Dan (vedeti mai sus). Pentru ca deriva totalitara din UE va fi oprita/incetinita (revedeti aici si aici).

Lucrurile nu se vor intimpla ca in scenariile apocaliptice practicate de vehiculatorii de frica ci, mai degraba, ceva de genul 'treptat si apoi dintr-o data brusc'. Nestiuta este temporizarea.

Desi 2024 a fost pentru Romania un an cu crestere minuscula (de fapt recesiune, adica scadere economica reala in termeni de crestere PIB corectata pentru inflatie; dar nimeni in UE nu se mai uita la aceasta realitate suparatoare), deficit, datorie si inflatie record, sentimentul privind Romania publicat de Comisia Europeana si compilat din opiniile managerilor si consumatorilor, desi in scadere, ramina cam la jumatatea intervalului dintre cele mai bun si cel mai rau scor in ultimii cinci ani,

si la un decent loc 12 in UE (2025.29.04):

Mai avem ceva timp...

*

Nu va fi perfect. Nu va fi drept. Va fi asa cum e lumea. Si, poate asa e bine. Poate asa trebuie sa fie - ca sa nu ne atasam prea tare de finitudinea de jos si ca se ne otelim sufletul pentru infinitatea de sus.

'Caseta albastra'

Bibliografie Outis pentru amatorii de intelegere aprofundata si cautare de solutii

Outis

Libertatea romanilor.
Om cu om. De jos in sus.
Telegrame https://t.me/unaltnimeni
Articole https://teletype.in/@unaltnimeni
Serviciu public.